Numărul persoanelor fără adăpost şi a celor cu hipotermie care au fost transportate de către serviciile de ambulanţă şi echipajele SMURD la unităţile sanitare şi în centrele sociale, în intervalul din data de 31 ianuarie, în judeţul Sibiu, a ajuns la 17, conform sursei citate mai sus. Din cele 17 persoane transportate, 8 au avut nevoie de îngrijiri medicale în unităţile şi compartimentele de primiri urgenţă, suferind de hipotermie.

Reprezentanţii DJPS anunţă, de asemenea, că nu a fost înregistrat niciun deces din cauza frigului, în judeţul Sibiu.

O ambulanţă de tip A patrulează prin oraş în fiecare noapte, pe timpul codului galben de ger, pentru a ridica şi duce la adăpost persoane de pe stradă.

Medicii recomandă evitarea deplasării în spaţii deschise şi a expunerii la frig, mai ales pentru anumite categorii de persoane: vârstnici, bolnavi cronici (cu afecţiuni cardiace, respiratorii, reumatismale, renale, bolnavii dializaţi), copiii foarte mici sau cei care au diverse afecţiuni, gravidele cu risc sau cele în ultimul trimestru de sarcină, persoane cu dizabilităţi psiho-neuro-motorii. În cazul în care deplasarea este absolut necesară se impune folosirea de îmbrăcăminte călduroasă, din bumbac sau lână, în mai multe straturi, iar la nevoie haine impermeabile, care să asigure protecţia împotriva vântului. Încălţămintea să fie confecţionată din materiale adecvate (piele), călduroasă, eventual îmblănită, să nu fie strâmtă sau udă.

Sibienii nu trenuie să uite de protejarea extremităţilor şi a feţei (mâini, picioare, urechi, nas, obraji). Protejarea este esenţială în prevenirea apariţiei degerăturilor.

Dieta trebuie să includă alimente nutritive, cu un conţinut bogat de glucide şi proteine, fructe, legume, vitamine. Alimentele vor fi consumate calde, evitând pe cele foarte fierbinţi şi condimentate, dar si alimentele reci, îngheţata, băuturile cu gheaţă, alcoolul, cafeaua în exces.

Medicii recomandă, de asemenea, evitarea sau reducerea fumatului.

Sibieni sunt sfătuiţi să renunţe la deplasările în vehicule fără posibilităţi de climatizare şi neechipate adecvat sezonului.

Primul ajutor în caz de degerături

Primul ajutor, în caz de degerături constă în introducerea victimei într-un mediu încălzit (de afara, în casă) şi înfăşurarea zonelor degerate în haine groase sau pături. În anumite cazuri, se poate introduce extremitatea degerată în apă călduţă, a cărei temperatură să nu depăşească 34-37 grade Celsius. Dacă victima e conştientă şi nu varsă, i se pot oferi lichide calde (NU fierbinţi!) şi se transportă cât mai repede, la spital.

Ce nu este recomandat în caz de degerături: :
- masajul/frecarea zonelor degerate;
- expunerea zonei degerate la temperaturi crescute (căldură uscată): calorifere,

sobe, apă fierbinte etc.
- administrarea de băuturi alcoolice.

Există o categorie a intelectualilor de rasă, din care face parte şi Alexandru C. Lungu, (aici mă refer la acea categorie de oameni care îşi câştigă existenţa în totalitate din munca intelectuală), pentru care responsabilitatea faţă de rigoarea cuvântului scris reprezintă, mai ales cel înaintat tiparului, o condiţie indispensabilă a metabolismului său existenţial. El este un cunoscător rafinat al artelor privirii dar şi un mare iubitor de literatură, un om de gust, care savurează din tot sufletul, fără prejudecăţi, lucid, marile valori ale literaturii româneşti şi universale.

Alexandru C. Lungu, tălmăcitorul neîntrecut al sensurilor profunde ale mesajelor artelor plastice, poate fi socotit fără exagerare un pasionat explorator al multiplelor posibilităţi combinatorii ale sensurilor cuvântului. El are o predispoziţie nativă, dar îndelung şcolită, de a „transpune, (cum iar place să spună lui Nicolae Balotă), în verb a liniilor, a formelor şi culorilor".

Urmăresc de mult timp strădaniile, împlinite de altfel cu prisosinţă, ale acestui spirit de a cultiva Rigoarea şi Exigenţa, în primul rând cu sine, în actul creaţiei. Pe această temă s-ar putea deschide o amplă şi folositoare discuţie care poate aluneca benefic spre dezbatere. Ce scriem?, cât şi cum scriem?, ce desenăm, pictăm sau sculptăm?, sunt întrebări care ar trebui să şi le pună fiecare creator.

Pe mine mă leagă de Ducu, (aşa îl apelăm noi cei apropiaţi pe Alexandru C. Lungu), o prietenie de peste trei decenii. Ea a crescut în amplitudine cât şi în trăinicie, după 1989. În legătură cu această afirmaţie se cuvin o serie de lămuriri.

Prietenia este o relaţie interumană care presupune, ca şi dragostea, o anumită intercondiţionare reciprocă. Aceasta este în directă legătură cu Sinceritatea dublată şi potenţată de un total dezinteres.

După decembrie 1989, mai precis în martie 1990, Ducu a fost numit de către Andrei Pleşu, devenit ministru al Culturii, director general al Muzeului Naţional Brukenthal, funcţie pe care a deţinut-o timp de peste 17 ani.

Dacă Pleşu, la gabaritul său cultural şi politic, a considerat oportună şi unica soluţie să pună în fruntea unui colos muzeistic cum este Muzeul Naţional Brukenthal un muzeograf relativ tânăr, fără titluri şi fară experienţă de conducre, înseamnă că a intuit, cu surprinzătoare perspicacitate, calităţiile de lider ale lui Ducu.

Dacă numirea sa ca director general ar fi fost conjucturală, după schimbarea lui Pleşu din funcţia de ministru, ar fi fost urgent mazilit de către mulţi care râvneau din toate mădularele să-i ia locul.

Muzeul Brukenthal, ca de altfel toate instituţiile de cultură din ultima perioadă a regimului ceauşist, a devenit un loc „binecuvântat" pentru familiile activiştilor de partid, ale securiştilor şi ale altor categorii de protejaţi, o sinecură, pentru soţiile, fii, ficele, nepoţii şi nepoatele acestora. Nu trebuiau să ştie mare lucru, decât să nu facă prosti şi să-şi foloseacă cu abilitate ochii şi urecile.

Imediat după „revoluţie", aceştia, speriaţi de posibile epurări, datorate originii sociale „sănătoase" (pe baza cărora ei au devenit „superspecialişti" în artă), erau docili, fără prea multe iniţiative, cu „ciocul mic".

După ce foştii activişti ai p.c.r. securiştii şi alţi foşti tovarăşi, s-au regrupat şi au intrat în structurile noii puteri, în partidele aflate la putere, persoanele din muzeu protejate de aceştia şi-au consolidat poziţile. Mulţi, pentru a se putea instala în vârful piramidei muzeale şi pentru a avansa pe posturi sigure şi bine retribuite, şi-au luat doctorate, folosind toate avantajele create de funcţiile pe care le ocupau în muzeu. La un moment cârcotaşii au poreclit muzeul „clinica Brukenthal".

Alexandru Lungu, după Cornel Irimie - primul director al muzeului intelectual de mare anvergură culturală, a refăcut prestigiul acestei instituţii, după ce mai mulţi ani aceasta a fost condusă de către oamenii partidului comunist. A fost, (spun acest lucru la timpul trecut), pentru că nu mai este director, fiind obligat de propria conştiinţă să demisioneze, deoarece actuala conjunctură politică a României nu mai are nevoie de un conducător, un specialist în artă plastică la primul muzeu de artă al ţării, devotat care să slujească real interesele acestuia. Dar acest lucru nu face subiectul acestui solilocviu.

Timp de peste 18 ani, directorul Alexandru Lungu, a „ restaurat," şi la propriu şi la figurat această instituţie amiral a muzeisticii de artă din România. Demersul său managerial a fost cuprins între scoaterea igrasiei din infrastuctura arhitectonică a muzeului şi lucrări de construcţii şi montaj,(noul corp al bibliotecii), şi organizarea de manifesări ştiinţifice si expoziţionale de anvergură naţională de mare răsunet cultural. Artiştii plastici sibieni au aflat în persoana directorului Muzeului un autentic promotor al creaţiei lor.

Într-o primă fază, evenimentele istorice, au favorizat interpretarea keynesistă, pe perioada Marii Depresiuni, considerată a fi cel mai grav colaps economic din istoria modernă. Şomajul a înregistrat cote foarte înalte şi a durat mai mult decât oricine s-ar fi aşteptat. Gândirea contemporană a vremii a devenit din ce în ce mai ostilă faţă de capitalismul pieţei libere, aceasta fiind considerat principalul vinovat pentru situaţia de depresiune. În plus, economia nu părea a se auto-regla, aşa cum adepţii pieţelor libere se aşteptau.

Când Keynes şi-a prezentat teoria privind cererea agregată deficitară şi necesitatea de gestionare a cererii prin mecanismul intevenţiei statului pentru stabilizarea economiei, economiştii erau gata să asculte un nou şi mai plauzibil model decât teorie ideală de "a nu face nimic" pentru pieţele care se autoreglează singure, laissez-faire-ului.

Aşa numita revoluţie keynesistă, condusă de Alvin Hansen, Harris Seymour, Abba P. Lerner şi Paul Samuelson, printre alţii, a suscitat minţile unei noi generaţii de economişti din mai multe motive. În primul rând, politicile lui Keynesau fost privite, nu ca o ameninţare la adresa capitalismului de piaţă liberă, ci ca salvarea lui. Potrivit marxismului, care a înregistrat o creştere a influenţei în anii 1930, capitalismul a fost inerent instabil şi urma să fie caracterizat de crize periodice şi depresiuni. Keynes a afirmat că guvernul ar putea extinde sau contracta cererea agregată, ca şi condiţii necesare pentru a elimina efectul ciclului aparent în capitalism, fără a elimina capitalismul în sine, iar o politică de tip laissez-faire a libertăţii economice ar putea fi păstrată la un nivel microeconomic. (Skousen, 1992)

Deşi mai mulţi economişti au prezis situaţii de recesiune după război, aceasta nu s-a dezvoltat şi ciclul de afaceri a apărut relativ stabil în perioada postbelică, în comparaţie cu anii 1930. Economiştii de la Milton Friedman la Paul Samuelson au declarat că lumea occidentală este "o dovadă a recesiunii", din cauza asigurării federale a depozitelor bancare şi înlocuirea sistemului monetar standard bazat pe aur cu un sistem monetar care a permis creşterea inflaţiei monetare, fără nici o restricţie.

Noile teorii, inclusiv monetarismul, aşteptările raţionale, şi economia bazată pe ofertă, au câştigat încetul cu încetul, pe parcursului secolului trecut, popularitate. Începând cu anii 1980, odată cu introducerea ofertei agregate şi cu utilizarea curbelor cererii agregate, gândirea keynesistă a revenit în actualitate, susţinând că, înainte de anii 1970, fluctuaţiile cererii agregate au fost dominante. În anii 1970, cu toate acestea, politicile bazate oferta agregată dominau, rezultatul fiind apariţia stagflaţiei. Astfel, Alan S. Blinder susţine, "că inflaţia şi şomajul au crescut împreună în urma şocurilor OPEC în 1973-74 şi în 1979-80 în contradicţie cu curba lui Phillips".

Potrivit keynesiştilor, revoluţia Reagan nu a fost atât de mult o justificare a economiei "ofertei", ci o confirmare a prescripţiei lui Keynes pentru existenţa stării de recesiune. Redresarea economică din anii 1980 a coincis cu o politică fiscală expansionistă care implică deficite mari şi rate marginale de impozitare mai mici, două recomandări fundamentale ale politicilor făcute de keynesişti.

Un motiv important pentru care intervenţionismul macroeconomic s-a prevalat pentru o perioadă atât de lungă este că apărătorii piaţelor libere s-au aventurat în mod repetat în încercarea de a prezenta un contraatac coerent, inteligent, şi eficient asupra gândirii keynesiste. Reprezentanţii şcolii clasice, cum sunt Alfred Marshall, A.C. Pigou, Dennis Robertson şi alţi membri au utilizat prea puţine atacuri împotriva Keynes. Deşi iniţial comentarile la adresa Teoriei Generale a lui Keynes au fost aproape universal negative, economiştii în majoritatea lor au acceptat teoria keynesistă.

În timpul anilor 1930, Hayek a fost, conform spuselor lui John Hicks, "principalul rival al noilor teorii ale lui Keynes"(Hicks, 1967). Cea mai faimoasă lucrarea a lui Keynes a fost publicată abia în 1936, dar viziunea sa şi recomandările privind încurajarea creşterii cheltuielilor au fost deja propagate. În Prices and Production, Hayek a demonstrat că politicile inflaţioniste ale guvernului şi piaţa liberă au fost responsabile atât pentru boom-ul economic cât şi pentru starea de depresiune ulterioară. Mai mult, el a susţinut că inflaţia reînnoită în timpul depresiunii pur şi simplu a făcut mai mult rău. Potrivit lui Hayek, o politică noninterventionistă este cea mai rapidă cale de a inversa o situaţie de recesiune economică.

Când mentorul lui Hayek, Ludwig von Mises, a ajuns în Statele Unite din Europa la începutul anilor 1940, el s-a fost confruntat, direct, cu o creştere a influenţei gândirii keynesiste la marile universitati americane. Din păcate, la fel ca Hayek, Mises a calculat greşit impactul lui Keynes. El nu a reuşit să anticipeze că ideile revoluţionare ale "noii economii" - funcţia de consum, cerere, paradoxul eco- nomisirii, capcana lichidităţii şi echilibrul cu şomaj - ar fi atât de complet acceptat, de către economişti. În lucrarea din 1949, Human Action, Mises a negat geniul creator al lui Keynes.

O serie de economisti conservatori au acceptat versiunea Keynes privind existenţa depresiunii economice. Ludwig M. Lachmann, un lider în cadrul şcolii Austriece şi profesor invititat pentru mult timp la New York University, şi-a exprimat puncte de vedere apropiate cu cele ale lui G.L.S. Shackle, dintre care unele pot fi considerate cvasi-keynesiste. De exemplu, Lachmann consideră că economia keynesistă se potriveşte unor "situaţii extreme", cum ar fi războiul şi depresiunea profundă. „Se potrivesc circumstanţele de război şi ale inflaţiei de după război cu lipsa universală a forţei de muncă şi a resurselor materiale la fel de mult cum a făcut lumea la începutul anilor 1930 cu şomajul aproape universal şi «exces de capacitate»".

Economiştii austrieci, ca apărători ai pieţei libere şi critici ai intervenţiei statului, au avut mari dificultăţi în a obţine recunoaşterea academică, în timpul anilor 1950 şi 1960. Cu toate acestea, şcoala din Chicago, condusă de Milton Friedman, a reprezentat un alt brand al apărătorilor pieţei libere, care a avut succes mai mare, deşi drumul spre recunoaşterea ideilor a fost adesea amânat şi deviat de obstacolele gândirii keynesiste.

O altă şcoală "neoconservatoare" extrem de critică la adresa teoriei keynesiste a cheltuielilor şi a politicilor fiscale, este formată din economiştii ofertei şi a fost condusă de Paul Craig Roberts, Jude Wanniski, Martin Anderson şi Arthur B. Laffer. Această şcoală a devenit proeminentă în anii 1980 în timpul administraţiei Reagan. Ei arată că economiştii keynesişti în mod eronat susţin faptul că achiziţiile guvernamentale stimulează economia mai eficient decât reduceri de impozite. În plus, taxele ridicate progresive pentru care pledează keynesiştii nu stimulează creşterea economică, dar sunt un puternic factor de descurajare pentru a lucra şi de a investi.

Anul 2012 pune pe tapet prima veste proastă pentru România. Începând cu acest termen de graţie, vom fi nevoiţi să returnăm, în tranşe anuale, împrumuturile contractate de la principalele instituţii financiare mondiale. Vrem nu vrem, ne place ori nu ne place, vom redeschide aici şi acum dosarul controversat al creditelor de finanţare pe care România l-a parafat cu nonşalanţă în 2009, în speranţa vană că ne vom salva de criză şi recesiune. Atunci, în anul când ni se promitea ferm acest lucru, am contractat nişte împrumuturi împovărătoare pe care guvernanţii noştri le numeau ba „colac de salvare", ba „centură de siguranţă".

Mai întâi, 13,4 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional. Mai apoi, încă 5 miliarde euro de la Comisia Europeană, chipurile pentru acoperirea deficitului bugetar. Şi, în fine, 600 milioane de euro de la Banca Mondială. În total, 19 miliarde euro pe termen mediu şi lung.

Ce s-a întâmplat cu aceste sume, nimeni nu ştie, dar toată lumea vede privind azi la o Românie mai adâncită ca niciodată în criză şi austeritate şi mai lipsită de speranţă ca oricând. Oricum, banii s-au dus fără folos iar acum suntem în faţa notei de plată. Care înseamnă tranşe de returnare mai mult decât îngrijorătoare: 2 miliarde euro în acest an, 5,2 miliarde euro în 2013, 4,7 miliarde euro în 2014, 1,5 miliarde euro în 2015. Toate acestea în contul FMI, pentru că din 2015 vom începe să rambursăm cele 5 miliarde euro către Comisia Europeană, iar din 2022 împrumutul contractat cu Banca Mondială.

Vă puteţi imagina un scenariu mai funest pentru românii care au fost supuşi unor nemiloase curbe de sacrificiu chiar în anii când „beneficiau" de banii instituţiilor financiare mondiale şi acum se întreabă cum le va fi viaţa de aici înainte, când trebuie să întoarcă banii, cu dobândă, la creditori? Chiar aşa: se întreabă azi cineva dintre politicienii aflaţi la guvernare, sau dintre cei care visează la guvernare, cum şi de unde vom scoate banii pe care-i aşteaptă Fondul Monetar Internaţional?

Toate analizele economice - serioase şi nu cele propagandistice - duc la concluzia că, odată cantonaţi în criza noastră perpetuă suprapusă peste criza din zona euro, nu ne mai putem aştepta la o creştere economică. Aceasta pentru că PIB-ul României e influenţat în proporţie de 65 la sută de consum, iar consumul se va plafoma odată cu îngheţarea salariilor, pensiilor şi reducerea puterii de cumpărare.

„Oricât de mult ar creşte celelalte componente - agricultura, industria, exporturile - care împreună înseamnă doar 35 la sută din PIB, acestea nu vor putea trage în sus restul de 65 la sută. Iar când economia nu mai creşte sau are doar avansuri timide, nivelul de trai scade inevitabil" - opiniază pe bună dreptate analistul economic Ilie şerbănescu.

Dar cum o nenorocire nu vine niciodată singură, iată şi dovada faptului că guvernanţii noştri nu sunt câtuşi de puţin apăsaţi de grija returnării ratelor din datoria acumulată. De ce? Pur şi simplu pentru că ei se concentrează în prezent pe încheierea unui nou acord preventiv de 1 miliard de euro cu Banca Mondială. Ştirea este dată pe surse oficiale chiar de către reprezentanţi ai forului bancar mondial: „Autorităţile române negociază cu Banca Mondială o linie de credit de tip preventiv în valoare de un miliard de euro, pentru a susţine bugetul ţării. Guvernul urmează să decidă mai târziu dacă va accesa sau nu fonduri din acest acord. Durata liniei de credit poate fi de până la trei ani".

Cu alte cuvinte, se vede treaba că nu ne-au ajuns 19 miliarde de euro, ne mai trebuie în regim de urgenţă încă un miliard. Ce am rezolvat cu asta? Nici investiţii, nici relansare economică. Cu certitudine este vorba de asigurarea, tot din exterior, a surselor financiare absolut necesare onorării noii promisiuni electorale a guvernului Boc: apropiata mărire a salariilor şi pensiilor românilor, imposibilă ieri, fezabilă azi.

Iată unde ne-au dus trei ani de guvernare FMI, de păstorire a bugetului public al României de către toate delegaţiile care s-au perindat din vreme în vreme la Bucureşti! Adevărul este că FMI a decis şi decide în tot acest răstimp în locul Guvernului român în toate problemele cruciale ale dezvoltării României: şi reformele statului nostru, şi în stabilitatea priorităţilor anticriză, şi în articularea programelor de privatizare forţată şi de liberalizare completă a pieţei interne de energie, şi în privinţa lichidităţii băncilor, şi în reducerea cheltuielilor bugetare, şi în dimensionarea aparatului bugetar şi administrativ. Iar autorităţile româneşti s-au limitat, penibil şi ruşinos, doar la administrarea bugetului public, la administrare (şi aceea discutabilă) şi nu la guvernare, oferind argumente în plus celor care susţin teza incapacităţii elitei politice autohtone de a guverna ţara.

De altfel, neputinţa guvernanţilor României de a gestiona criza în care ne zbatem s-a văzut cel mai bine în absorbţia catastrofală a fondurilor europene care, în condiţiile interne şi externe date, ar fi trebuit să devină cea mai importantă sursă de investiţii şi dezvoltare. Aici, după cum se ştie, România a izbutit contraperformanţa de a fi ţara din UE cu cea mai mică rată de absorbţie - doar 5,5 la sută pe toată perioada 2007 - 2011. După ce guvernul a declarat atragerea banilor europeni prioritatea sa zero, rezultatele au fost, ca de obicei, lamentabile: doar 500 de milioane euro absorbiţi în 2011 din instrumentele structurale. Urmează anul 2012, cu alte angajamente aiuritoare şi festiviste: bugetul prevede să atragă în acest an fonduri UE de 6 miliarde euro! Şi ca să-şi demonstreze din nou incapacitatea, recunoaşte că acest obiectiv nu poate fi îndeplinit cu forţe proprii. Prin urmare, va fi angajată contracost expertiza unor instituţii financiare internaţionale (BM, BEI, BERD) pentru a pregăti capacitatea administrativă şi cadrul de reglementare, în vederea îndrumării şi monitorizării proiectelor cu finanţare europeană.

Avem bani puşi de o parte, dar nu ne pricepem să ni-i luăm singuri. ştim doar să angajăm competenţele altora, să ne împrumutăm aiurea şi să plătim expertize, rate şi dobânzi! Sau, mai bine zis, să ne întrebăm, retoric şi nevinovat, cum, când şi de unde vom plăti? Drama unei ţări în degringoladă, prost guvernată, o exprimă azi poate cel mai bine avertismentul dur al revistei americane „Forbes": „Lăsaţi Grecia! Temeţi-vă de români!"

În rest şi într-un registru mult mai idilic, rămânem la vorba jovialului Jeffrey Franks - ştiţi dumneavoastră cine, cel ce-şi găureşte pingelele în chiolhanurile dansante guvernamentale de pe meleagurile carpato-danubiene: „Iubesc zăpada!"...

 Maşina în care se aflau cei doi, un bărbat din Târgovişte şi o femeie din Alba, a lovit sensul giratoriu din zona Europa Unită.

Potrivit poliţiştilor, cel mai probabil din cauza poleiului, şoferul a intrat în sensul giratoriu şi nu a mai putut redresa maşina. A lovit un stâlp de iluminat şi a ieşit de pe carosabil. Şoferul şi pasagera au murit pe loc, în urma impactului. 

 La cea de-a cincea ediție a Festivalului Chinezesc al Primăverii, trebuiau să ajungă peste 30 de artiști chinezi și români. Programul cuprindea 13 momente printre care recitaluri, dansuri și cântece tradiționale chinezești, demonstrații de arte marțiale, caligrafie și pictură tradițională, operă de tip Beijing, cântece românești și dansuri mongoleze.

"Spectacolul programat marţi, 7 februarie, ora 19:00, nu va putea fi susţinut din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, artiştii aflându-se în imposibilitatea de a se deplasa la noi în ţară. Ne cerem scuze pentru acest inconvenient şi vă mulţumim pentru înţelegere", transmit reprezentanţii TNRS.

Biletele cumpărate pentru acest eveniment pot fi rambursate sau schimbate pentru un alt spectacol până la sfârşitul acestei luni, la Agenţia Teatrală, de luni până vineri, între orele 11:00 - 18:00, iar sâmbătă între orele 11:00 - 15:00. "Contravaloarea biletelor cumpărate online va fi returnată automat în contul clienţilor fără a fi nevoie de nicio intervenţie din partea acestora", mai spun reprezentanţii teatrului.

 Protestul suporterilor a început la ora 18, în Piața Mare, cu lozinci împotriva șefului LPF și a legii 4, privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive. Potrivit organizatorilor, aproximativ 200 de participanți au venit din Capitală, iar restul din Craiova, Târgu Mureș, Cluj și Bistrița. Suporterii de la Timișoara și Arad, ce se deplasau cu trenul, nu au ajuns la timp, fiind blocați la Sebeș din cauza ninsorii.

Suporterii au fluturat steaguri naționale și ale echipelor pe care le reprezentau, au scandat "Represiunea naște violență", "Suporteri nu infractori" sau "Traiane lasă-ne". Aceștia au plecat apoi în marș pe bulevardul Nicolae Bălcescu unde, în fața sediului PDL, au cerut demisia președintelui, apoi au mers spre bulevardul Vasile Milea. În fața monumentului Eroilor de la Casa de CUltură a Sindicatelor, suporterii au scandat "Iliescu judecat, pentru sângele vărsat". Pe Calea Dumbrăvii, protestatarii au intonat Imnul României și, la un moment dat, au aprins torțe. Reprezentanții acestora au spus că au avut acordul jandarmilor, atât timp cât nu le aruncă pe jos sau rănesc pe cineva.

La ora 19.15 au ajuns în parcarea de la Stadionul Municipal, unde au rămas pentru încă o jumătate de oră, scandând lozinci. Liderii i-au îndemnat, apoi, ca fiecare să se îndrepte spre case sau spre mașini, în liniște și fără incidente.

Câte doi reprezentanţi ai fiecărei asociaţii a suporterilor care au participat la acţiunea de protest au rămas la o întâlnire organizată într-un bar închiriat în Sibiu, pentru a adera la Federaţia Suporterilor Români.

"Federaţia este constituită, are un statul, iar acum ne reunim întrun local din Sibiu pentru ca asociaţiile particiante la protest să adere. Vor rămâne câte doi reprezentanţi ai fiecărei asociaţii, cei care deţin ştampila pentru a putea semna aderarea", a declarat  Florin Andrei, reprezentant al Asociaţiei Suporterilor Români.

Aproximativ 50 de elevi, de la şcoala din localitatea sibiană Buia, nu au mers vineri, 3 februarie, la şcoală, anunţă inspectorul şcolar general, Constantin Gorun.

Potrivit acestuia, copiii au fost lăsaţi să stea acasă după ce reprezentanţii Primăriei au hotărât realizarea unor lucrări pentru montarea unei pompe.

„S-a hotărât efectuarea unor lucrări pentru montarea unei pompe la sistemul de încălzire al şcolii. Temperaturile au început să crească, dar pentru orice eventualitate, s-a luat această măsură, cursurile vor fi recuperate de elevi”, a declarat inspectorul şcolar general, Constantin Gorun.

Se pare că presiunea existentă nu permitea încălzirea corespunzătoare a spaţiilor şcolii.

Centrul de Limbi Străine din cadrul Facultăţii de Litere şi Arte din Sibiu organizează cursuri de limba germană pentru elevii din clasele a XI -a şi a XII-a.

Cursurile vor fi organizate în perioada 15 martie - 15 iunie 2012, sâmbăta, între orele 9.00 - 13.00 și vor fi susținute de cadre didactice de la Germanistică.

Preţul unei ore este de 4,5 lei.

Înscrierile au loc la sediul Facultăţii de Litere şi Arte: bld. Victoriei, nr. 5-7, camera 25 (parter) sau prin telefon la numărul 0269-215556. Informaţii suplimentare şi la numărul de telefon 0726.18.55.82.  

Există în aceste zile o cruciadă împotriva datoriilor. Şi pe bună dreptate, această cruciadă trebuie să aibă loc, poate cu mai puţin etuziasm fundamentalist, prin Europa. Şi, în parte, nu strică deloc ca România să ia notă de ea cu seriozitate şi să se protejeze cu rigoare. Dar nu se întâmplă asta.

România, cu preşedintele Traian Băsescu urcat pe calul alb, e în fruntea trupelor, printre cei mai entuziaşti participanţi şi în acelaşi timp cei mai fanatici credincioşi în virtuţiile traiului fără datorii. S-ar putea spune că nu e ceva chiar atât de rău toată această bravadă dacă nu am fi de fapt una din ţările cele mai puţin îndatorate din Europa. Atât în termeni raportaţi la PIB, cât şi pe cap de locuitor, datoria publică românească este printre cele mai mici. Nu spun prin asta că e loc de îndatoarea suficientă, sau că nu avem nici o grijă. Ritmul de creştere este alarmant de vreme ce din 2008 până acum am dublat această datorie spre 40%, iar preşedintele nu a reacţionat niciodată cu aceaşi vehemenţă ca în aceste zile când, întors de la Bruxelles, ne laudă virtuţiile pactului interguvernamental care limitează deficitul structural la 0,5%. Trebuie spus însă că în ciuda entuziasmului, acest pact nu e pentru România. El vizează ţări surpaîndatorate, încurcate în proria lor datorie, care nu pot avea oricum ritmuri mai mari de creştere economică decât 2-3%. Problema României este că ea nu are voie să fie o astfel de ţară şi doar nepriceprea unor lideri politici o pot transforma într-o economie îmbătrânită prea repede care are nevoie de prudenţa pactului interguvernamental. Principala problemă a României este creşterea economică. Nu îndatoararea, nu deficitul structural. Creşterea economică sănătoasă, mai puţin pe credit şi mai mult pe muncă, uşor diferită de cea din anii 2005 - 2008, dar creştere să fie. Creşterea economică de peste 3% permite plata fără forţări a datoriei publice româneşti care săptămâna aceasta a mai crescut cu 1,5 mld de dolari şi ajuns la peste 22 mld euro. Şi în ceea ce priveşte creşterea economică, preocuparea preşedintelui e departe să fie similară cu cea legată de împiedicarea îndatoarării. Poate că preşedintele ştie ceva. Şi anume că guvernul nostru, pe care domnia sa îl ştie mai bine decât oricine, nu este în stare să cheltuiească bani si să iasă creştere economică din asta. România are printre cele mai mari investiţii publice din statele europene în ultimii ani, peste 5% din PIB şi nu se vede nimic de pe urma lor. Nici drumuri, nici energie, nici spitale... poate nişte parcuri, nişte exproprieri şi multe contracte păguboase pentru stat de la energie, la deszăpezire sau la programe IT pentru entităţi publice. Dacă din toate aceste investiţii nu rezultă mai nimic bun, atunci desigur ultima soluţie o reprezintă cruciada împotriva îndatorării. Adică să alegem răul cel mai mic. Întreaga logică minimalistă arată slăbiciuni din toate punctele de vedere şi retorici deplasate. Dorinţa de a fi în rând cu lumea europeana - săbuită la împrumuturi, contraolată la cheltuieli - nu se exemplifică doar prin participarea la un tratat care nu prea este pentru noi. Această dorinţa s-ar traduce mai firesc pentru o ţară ca România prin chibzuinţa investiţiilor, eficienţa lor şi creştere economică. S-ar putea răspunde la această provocare prin creşterea economică de aproape 2,5% a anului 2011. Singura problema estă că statul, guvernul nu au nicio contribuţie pentru această creştere. Ea vine din două surse private. Agricultura, ruptă de mult de legătura cu statul şi exporturile făcute de multinaţionale şi companii legate de lanţuri de producţie europene. În cazul agriculturii, a spune că s-au dat la timp banii pe care îi reprezintă subvenţiile este o mică, prea mică concesie făcută rolului statului într-un domeniu care nu poate funcţiona concurenţial eficient fără asemenea mecanisme. În cazul exporturilor, cele câteva ajutoare de stat nu reprezintă mai nimic. Problema este că nici datoria făcută în aceşti ani de statul român nu a contribuit cu nimic la creşterea economică. Mare parte din bani sunt la BNR cu rezervele ei impresionante - rezerve care ne permit să ne împrumutăm pe viitor, fiind garanţia perfectă - sau au intrat în pensii şi salarii de subzistenţă. Atunci, ceea ce aşteptăm de la guvernanţi nu este o cruciadă, ci o strategie pentru creştere economică. Dacă pentru a avea o creştere de peste 3% mai trebuie să împrumutăm bani, acest lucru este acceptabil. Dar împrumutul se va face oricum de către entităţile private. A fi obsedat de împrumut, când problema o reprezintă creşterea economică este ca şi cum ai recunoaşte că nu mai e nici o speranţă. Cum nu suntem în stare să avem creştere, măcar să nu avem datorii. Dacă aşa sună programul economic pentru viitor, acesta sună cam fals.

„Nu putem fi de acord ca unui om care și așa este foarte sărac să i se taie și unica sursă de venit, care oricum este foarte mică", spun reprezentanţii Centrului.

Centrul Creştin al Romilor protestează împotriva sistării ajutoarelor sociale din cauza neplăţii taxelor şi impozitelor. Printr-un comunicat de presă emis vineri, 3 februarie şi semnat de preşedintele Centrului, Florin Cioabă, membrii Centrului cer Guvernului revizuirea criteriului care permite sistarea ajutoarelor sociale pentru neplata dărilor către stat.

„Cerem Guvernului să revizuiască acest criteriu de acordare a ajutoarelor, iar celor care au restanțe la plata taxelor și impozitelor, fie să li se reeșaloneze datoriile, pe un termen bine stabilit, dar să nu li se suspende ajutoarele sociale, sau măsura să fie măcar amânată până în primăvară când cheltuielile cu întreținerea vor scădea", declară Florin Cioabă.

Potrivit reprezentantului etniei rome, nimeni nu amână plata taxelor și impozitelor dacă dispune de banii necesari pentru achitarea acestora. „Pentru un om sărac însă, impozitele devin o adevărată corvoadă. Considerăm că este un lucru inuman ca acum, în plină iarnă grea, acestor oameni săraci să li se suspende ajutoarele sociale de care ei sunt strict dependenți", spune Cioabă.

Peste 1000 de persoane din judeţul Sibiu pot rămâne fără ajutoare sociale. Ei figurează în evidenţele primăriilor ca restanţieri la plata taxelor şi impozitelor pe anul 2011.

Adminstraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a anunţat o creştere a temperaturii, cu minime sub - 10 grade C, iar maximele puţin peste 0 grade. C, până marţi, 7 februarie. De marţi, temperaturile vor scădea din nou, până duminică, 12 februarie, urmând ca din 13 februarie, să urce spre valorile normale perioadei respective. În perioada codului galben (03.02.12, ora 10.00 - 05.02.12, ora 20.00), vântul va atinge 50-60 Km/oră.

Anunţul a fost făcut în cadrul unei videoconferinţe ce a avut loc joi, 2 februarie, la Instituţia Prefectului din Sibiu. Au participat prefectul Horaţiu Răcuciu (foto), preşedintele Consiliului Judeţeab Sibiu, Martin Bottesch şi subprefectul Constantin Moraru, împreună cu membrii Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

Videoconferinţa a fost susţinută de premierul Emil Boc.

La videoconferinţă au fost analizate evoluţia stării vremii şi consecinţele declarării codului galben.

În prezentările făcute de reprezentanţii ministerelor Transporturilor, Mediului, Apărării Naţionale, Educaţiei şi Sănătăţii s-au făcut câteva precizări, valabile în zilele următoare:

• 
  

  prefecţii vor decide deschiderea unor drumuri judeţene spre cele naţionale, numai după consultarea cu poliţia şi CNADR

  
  


• 
  

  este nevoie de planuri de acţiune pentru prevenirea unor evenimente nedorite şi pentru o mai bună comunicare între autorităţi

  
  


• 
  

  nu sunt probleme cu alimentarea populaţiei cu gaze naturale şi energie electrică

  
  


• 
  

  comandanţii de garnizoane pot dispune unele măsuri, la solicitarea autorităţilor locale

  
  


• 
  

  închiderea/deschiderea de şcoli poate fi hotărâtă de directori, în funcţie de condiţiile locale

  
  


• 
  

  bolnavii nu vor fi externaţi în zone cu probleme din cauza stării vremii

  
  


• 
  

  se vor stabili proceduri speciale pentru deschiderea pe timp de noapte a aeroporturilor, care de regulă nu au acest program de funcţionare.

  
  

CSU Voința ar fi trebuit să întâlnească vineri, într-un nou meci de verificare, în Antalya, pe austriecii de la Sturm Graz. Amicalul cu formația care a participat în ediția din acest an a Europa League a picat, jucătorii lui Alex Pelici urmând să joace cu KS Cracovia Krakow, ocupanta penultimului loc în Ekstraklasa League, primul eșalon din Polonia.

Meciul va avea loc pe terenul central din incinta Hotel Limak Arcadia Golf & Sport Resort din stațiunea Belek, de la ora 17.30.

CSU Voința este neînvinsă în amicalele din Antalya. "Alb-verzii" au obținut două victorii, 1-0 cu naționala U20 a României, condusă de Emil Săndoi, și 4-0 cu FK Khazar Lankaran, și un egal, 0-0 cu polonezii de la FK Lechia Gdansk.

KS Cracovia Krakow ocupă locul 15 în primul eșalon din Polonia la finalul turului, având 3 meciuri câștigate, 5 remize și 9 înfrângeri, 9 goluri marcate, 19 primite și 14 puncte. 

 Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Sibiu a fost de 375.9 mii persoane, din care: 366,2 mii au fost persoane prezente, iar 9,7 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile, 245,9 mii persoane aveau domiciliul1/reşedinţa2 în municipii şi oraşe (66%), iar 130 mii persoane locuiau în comune (34%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Sibiu se situează pe locul 23 în ierarhia judeţelor. Municipiul Sibiu are 137026 locuitori, Mediaş 44169, Cisnădie 13410, Avrig 12095 iar Dumbrăveni 6990.

Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 340,8 mii persoane (90.64%) s-au declarat români, 17,9 mii reprezentând 4,76 la sută s-au declarat rromi, 10,8 mii maghiari şi doar 4,1 mii, adică un procent de 1,09 la sută germani. Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 1,4 mii persoane, reprezentând 0,38% din populaţia stabilă a judeţului.

Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 99.1% (373 mii persoane), se regăseşte în cele 137 mii gospodării ale populaţiei. Restul de 3 mii persoane au fost înregistrate în spaţii colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.

Mărimea medie a unei gospodării în judeţul Sibiu este de 2.73 persoane/gospodărie (273 persoane la 100 gospodării ale populaţiei). Aceasta este mai mică în mediul urban (2.6 persoane pe o gospodărie) comparativ cu cel rural (3.02 persoane).

La recensământul din octombrie 2011 a fost înregistrat un număr de 93 mii clădiri3 în care se aflau 166.7 mii locuinţe convenţionale4. Acestea totalizau un număr de 429.8 mii camere de locuit care însumează o suprafaţă locuibilă de 8244.7 mii m.p. Comparativ cu mediul rural, în urban locuinţele convenţionale au un număr mediu de camere mai mic, dar suprafaţa medie a locuinţelor şi a camerelor de locuit este mai mare.

Numărul mediu al camerelor de locuit pe o locuinţă este de 2.57 camere de locuit/locuinţă, judeţul Sibiu situându-se sub media înregistrată la nivel naţional (2,7 camere/locuinţă). Suprafaţa medie a camerelor de locuit ce revine pe o locuinţă în judeţul Sibiu este de 19.57 mp.

Întrebat în timpul unei conferinţe de presă ce părere are despre greva parlamentarilor din USL, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a declarat că i se pare o metodă bună de a atrage atenţia.

„Mi se pare o metodă bună, care va conduce la conştientizarea faptului că Parlamentul este o instituţie foarte importantă şi este greşit să i se ia rolul", a comentat Iohannis. Acesta o consideră o metodă mai bună decât demisia. „Demisia nu am considerat-o niciun moment o variantă bună", a spus Iohannis.

Întrebat dacă acest gest va duce la alegeri anticipate, primarul Sibiului a spus că nu neapărat.

„Nu neapărat, dar este o metodă de a atrage atenţia care mi se pare bună. Într-o democraţie Opoziţia trebuie să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a atrage atenţia asupra programului pe care-l propune şi asupra unor nereguli sau nemulţumiri. Din acest motiv, metoda mi se pare absolut justificată, dacă toate celelalte încercări nu au dus la nimic, este una care mi se pare în regulă", a spus Iohannis.

Aceasta a mai declarat că grupul minorităţilor, din care face parte deputatul FDGR Ovidiu Ganţ, nu şi-a schimbat poziţia, adică nu va vota decât legi organice.

 Prima procedură care a fost promovată de municipalitate este cea pentru reparaţia capitală a viaductului Gara Mică. Acesta are o lungime totală de aproape 300 de metri şi o lăţime de aproximativ 11 metri. Lucrările prevăzute a fi executate includ reparaţia carosabilului şi trotuarelor, reabilitarea iluminatului public şi a scărilor pietonale. Valoarea totală a indicatorilor tehnico-economici pentru această lucrare este de peste 6,8 milioane lei. Data limită pentru depunerea ofertelor este 12 martie. Contractul va fi finanţat din împrumutul contractat de municipalitate de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la sfârşitul anului 2010.

O a doua procedură se referă la reabilitarea străzii Teilor care a fost lansată pentru executarea lucrărilor de drum şi la reţelele de apă şi canalizare. Data limită pentru depunerea ofertelor este 13 martie. Valoarea indicatorilor tehnico-economici pentru această stradă este de aproape 2,5 milioane lei.

Cea de-a treia procedură lansată de municipalitatea sibiană se referă la reabilitarea a două străzi cuprinse în pachetul Guşteriţa: strada Maşiniştilor şi strada Reşita. Cele două străzi însumează 1,5 km, pe acestea urmând să fie refăcut drumul şi reţelele de apă şi canalizare. Pentru strada Maşiniştilor valoarea indicatorilor tehnico-economici este de peste 4,2 milioane lei lei, iar pentru strada Reşiţa valoarea este de peste 1,3 milioane lei.

 Acesta a fost depus pentru obţinerea de fonduri structurale în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, valoarea totală a proiectului fiidn de aproape 38 milioane lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de peste 37 milioane.

Lucrările de amenajare a acestui nou viaduct prevăd realizarea unui pasaj superior peste linia de cale ferată între străzile Mihail Kogălniceanu şi Calea Şurii Mici, cu o lungime de 400 de metri. Viaductul va avea două benzi de circulaţie şi trotuare, iar pentru accesul pietonilor se vor realiza scări de acces pe partea dinspre Gara Turnişor. Proiectul include de asemenea amenajarea de piste de biciclete construite pe un sens de circulaţie al podului, iar sub viaduct se vor amenaja locuri de parcare.

Acesta este al cincilea proiect depus din cele opt incluse în PIDU. Proiectele de reabilitare a străzii Faurului, Turnului şi Piaţeta Târgul Peştelui precum şi renovarea centrului pentru copii cu handicap de pe Aleea Streiu au obţinut deja finanţarea, contractele fiind semnate anul trecut. Pentru încă două proiecte, ce prevăd reabilitarea străzilor 9 Mai şi respectiv Ocnei, contractele urmează să fie semnate.

"Anul acesta vom depune şi ultimele două proiecte din cadrul PIDU: unul prevede amenajarea zonei centrale a cartierului Ţiglari, iar celălalt se referă la crearea unui sistem de management al traficului din municipiul Sibiu" a declarat primarul Klaus Iohannis.

 „Planul de măsuri a fost finalizat şi primele vor fi puse în pratică la începutul anului. Este vorba de un sistem de închidere a uşilor mult mai sigur şi s-a îmbunătăţit şi personalul care îngrijeşte animalele prin angajarea a încă unui veterinar. În final, credem că vom avea o grădină zoologică mai sigură şi pentru animale şi pentru oameni şi îi invit pe sibieni să meargă să vadă", a declarat, joi, primarul Klaus Iohannis.

Astfel, vor fi montate sisteme de securizare prin amenajarea de cuşti tampon cu uşi care au deschidere şi închidere electrică, suma alocată din bugetul Grădinii Zoologice pentru aceasta fiind de 51.000 de lei. De asemenea, în cazul adăposturilor pentru animale potenţial periculoase vor fi montate garduri electrificate şi camere video de supraveghere în toată grădina zoo.

Grădina Zoologică a angajat un al doilea doctor veterinar pentru a avea astfel încă o persoană care să îngrijească animalele şi care să fie instruită şi autorizată să folosească arma cu tranchilizant. Anul acesta, va fi achiziţionată încă o armă cu tranchilizant.

Conducerea grădinii zoologice a stabilit de asemenea, un plan pentru situaţiile de urgenţă, cum ar fi evadarea unui animal. Planul prevede procedura ce trebuie aplicată şi responsabilităţile fiecărui angajat într-un astfel de caz. Pentru a testa eficacitatea planului, personalul grădinii va face o simulare şi, în funcţie de aceasta, va perfecţiona procedura.

În decembrie 2011, tigroaica Mihaela a evadat de la Grădina Zoologică. Echipaje ale forţelor de ordine, alături de veterinarul Grădinii Zoologice şi vânători au căutat tigrul în pădure aproximativ trei ore. Tigrul a fost identificat în apropiere de Inspectoratul Judeţean de Jandarmi şi a fost împuşcat „pentru că devenise agresiv". 

Investiţii  în 2012 la Grădina Zoologică

Anul acesta, primăria va continua îmbunătăţirea condiţiilor pentru animalele adăpostite în grădina zoo. Pentru aceasta vor fi realizate studii de fezabilitate pentru modernizarea şi amenajarea adăposturilor maimuţelor şi ierbivorelor. Lucrările de amenajare a noului amplasament pentru maimuţe vor începe chiar din anul acesta. Pentru realizarea studiilor de fezabilitate au fost alocaţi 50.000 de lei, iar pentru amenajarea spaţiului destinat maimuţelor suma prevăzută este de 500.000 de lei.

La capitolul amenajări este inclusă şi construirea unei casierii şi a unei noi porţi de acces în Grădina Zoologică, lucrări pentru care au fost alocaţi în bugetul serviciului 91.000 de lei.

În ceea ce priveşte achiziţiile, Grădina Zoologică va cumpăra bărci şi hidrobiciclete, dulapuri frigorifice pentru alimente, va suplimenta numărul de coşuri de gunoi, va achiziţiona un grup electrogen şi generatoare de curent.

Pe parcursul anului 2012 vor fi realizate şi diverse lucrări de reparaţii şi modernizări care includ înlocuirea unor geamuri, vopsirea gardurilor, zugrăvirea padocurilor şi igienizarea încăperilor pentru depozitarea alimentelor. Pentru acestea este prevăzută suma de 130.000 de lei.

 Festivalul din acest an se va desfășura sub forma unei gale ce va marca atât intrarea în anul nou chinezesc al dragonului de apă, cât și Festivalul Lampioanelor ce va avea loc pe data de 6 februarie. Acest eveniment este sărbătorit de chinezi în cea de-a 15-a zi din noul an lunar, când întreaga familie se reunește pentru a confecționa lampioane din hârtie sau pânză pe care le înalță în aer și își pun o dorință. Anul viitor, sărbătoarea va avea loc pe 24 februarie.

Gala din acest an va aduce pe scena Teatrului Național din Sibiu peste 30 de artiști chinezi și români ce vor prezenta un program cultural care reflectă diversitatea artistică și prietenia dintre cele două țări. Agenda de evenimente de la Sibiu cuprinde 13 momente printre care recitaluri, dansuri și cântece tradiționale chinezești, demonstrații de arte marțiale, caligrafie și pictură tradițională, operă de tip Beijing, cântece românești și dansuri mongoleze.

Festivalului Chinezesc al Primăverii de la Sibiu este un eveniment derulat de Centrul Administrativ al Institutelor Confucius și Universitatea de Studii Internaționale din Beijing (Beijing Foreign Studies University) în parteneriat cu Institutul Confucius Sibiu, Teatrul Național „Radu Stanca" Sibiu și Universitatea „Lucian Blaga" Sibiu.

Accesul publicului la acest eveniment se face pe baza biletelor puse în vânzare la Agenția Teatrală din Bd. Nicolae Bălcescu nr. 17 și online pe www.tnrs.ro. Prețul unui bilet este de 10 lei, respectiv 5 lei cu reducere.

De la începutul lunii ianuarie, la CJP Sibiu au fost depuse 205 cereri în care se solicită bilete de tratament balnear, cu plecare în lunile februarie şi martie. Pentru aceeaşi perioadă din anul 2011 au fost depuse 133 cereri pentru bilete de tratament balnear, transmit reprezentanţii Casei de Pensii.

Programul de depunere a cererilor pentru bilete de tratament este luni, marţi, miercuri şi vineri, între orele 8:00 - 13:00, la Casa Judeţeană de Pensii Sibiu şi joi, între orele 8:30 - 13:30, la Casa Locală de Pensii Mediaş. Programul poate fi găsit şi pe site-ul CJP Sibiu - www.cjpsibiu.ro .

În anul 2011 s-au înregistrat un număr de 5.931 cereri de acordare de bilete de tratament balnear. Casa Naţională de Pensii Publice a repartizat, pentru judeţul Sibiu, 4.530 bilete de tratament balnear, iar dintre acestea 4.478 au fost eliberate solicitanţilor. Cele mai solicitate staţiuni au fost Căciulata, Bazna, Felix, Covasna, Olănesti şi Geoargiu Băi.

În prezent, nu se cunoaşte numărul de bilete de tratament ce va fi repartizat judeţului Sibiu.

"Deocamdată se poartă negocieri. Probabil vor fi repartizate la sfârşitul lunii", a spus purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii Sibiu, Maria Spătăcean.

Criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear pentru pensionari cu suportarea unei contribuţii individuale sunt:

• 
  

  Dacă solicitantul a beneficiat sau nu de bilet de tratament în ultimii 2 ani;

  
  

• 
  

  Tipul de pensie de care beneficiază solicitantul: pensie de invaliditate, pensie limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de urmaş;

  
  

• 
  

  Cuantumul - valoarea pensiei.

  
  

Criteriile de acordare a biletelor de tratament pentru asiguraţi cu suportarea unei contribuţii individuale sunt:

• 
  

  Dacă solicitantul a beneficiat sau nu de bilet de tratament în ultimii 2 ani;

  
  


• 
  

  Nivelul venitului brut lunar, care constitiue baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale;

  
  

Criteriile de acordare a biletelor de tratament, cu titlu gratuit, pentru beneficiarii de drepturi în baza unor legi speciale sunt:

• 
  

  Dacă solicitantul a beneficiat sau nu de bilet de tratament în ultimii 2 ani;

  
  


• 
  

  Cuantumul total al drepturilor de pensie, indemnizaţie, prestaţie de care beneficiază;

  
  

Criteriile de acordare a biletelor de tratament, cu titlu gratuit, pentru beneficiarii de drepturi acordate persoanelor cu handicap în baza legii nr.488/2006 sunt:

• 
  

  Dacă solicitantul a beneficiat sau nu de bilet de tratament în ultimii 2 ani;

  
  


• 
  

  Gradul de handicap al solicitantului

  
  


• 
  

  Cuantumul veniturilor realizate (pensie+indemnizaţie alte prestaţii prevăzute de legi speciale+venituri realizate/asigurat) de care beneficiază conform evidenţelor Casei Judeţene de Pensii;

  
  

 „Cu toţii ne-am dori să avem condiţii aşa cum vedem la televizor. Şi eu mi-a dori să avem un spital judeţean ca-n filmele cu americani, dar nu avem şi nici nu vom avea în viitorul apropiat. Dar, în contextul românesc, spitalul de pediatrie este unul care asigură condiţii excepţionale, cu un personal foare bine calificat, cu aparatură foarte performantă", a declarat, joi, primarul Klaus Iohannis.

Acesta a spus că au fost alocate continuu fonduri pentru modernizare şi extindere, însă acestea sunt limitate de spaţiu, clădirea nefiind construită special pentru a avea destinaţia de spital.

„Spitalul este unul care asigură condiţii foarte bune, e unul din cele mai bune de acest profil din ţară şi în ultimii ani, de când este în subordinea primăriei, am alocat în fiecare an fonduri pentru extindere şi modernizare împreună cu fondurile europene şi s-a reuşit şi o extindere şi o modernizare substanţială. Din păcate, locaţia nu este foarte bună pentru un spital. Sunt clădiri care au fost parţial gândite pentru cu totul altceva. (...) Din aceste motive este imposibil să li se permită tuturor mamelor să stea cu copii lor. Este regretabil dar aceasta este situaţia. Pe de altă parte mamele copiilor până la trei ani şi a celor cu handicap au fost primite în spital, iar în limita locurilor şi celelalte mame. Situaţia nu este deloc complicată şi tristă, este un spital foarte bun, cu condiţii foarte bune şi mămicile din Sibiu pot fi mulţumite că beneficiază de un astfel de spital", a spus Iohannis.

Acesta a explicat că „ nu trebuie să tragem concluzia că este rău, ci că lumea îşi doreşte condiţii mai bune şi vom încerca să le realizăm".

Între timp, conducerea spitalului a trimsi un răspuns solicitării mamelor, în care explică punctual, măsurile care s-ar putea lua pentru a le rezolva doleanţele. Conducerea unităţii consideră petiţia justificată este „întrutotul de acord cu dorinţa mamelor semnatare de a fi internate împreună cu copiii lor atunci când aceştia sunt bolnavi".

„Le asigurăm că avem atât noi, medicii, cât şi cadrele medii, în marea lor majoritate aflându-se şi ele în ipostaza de mame, aceleaşi sentimente faţă de copii. (...) Din păcate, spitalul nu poate asigura internarea tuturor mamelor şi aceasta nu pentru că nu ar vrea sau pentru că spitalul şi-a însuşit reguli speciale care îngrădesc dreptul şi dorinţa acelor mame care doresc să fie internate ca însoţitori ai copiilor lor bolnavi", se arată în răspuns.

„Spitalul funcţionează într-o clădire care nu a fost proiectată pentru a fi spital dar care este obligată, pentru a primi autorizaţia de funcţionare să respecte legile în vigoare, care reglementează circuite spcifice de spital, care sunt gândite să creeze premisele evitării infecţiilor interioare de spital" se mai arată în scrisoare.

Astfel, unitatea sanitară deţine 185 de paturi pentru copii şi 30 pentru aparţinători, reprezentând 16 la sută. Datorită normelor în vigoare, spitalul nu poate depăşi acest număr de 30 de paturi pentru însoţitori.

Potrivit datelor oferite de spital, în 2011 au fost externaţi 9117 copii şi 2680 mame din care 718 au beneficiat de condiţii hoteliere peste standardul prevăzut de lege. În 2011 au fost modernizare opt rezerve de la clinica pediatrie, asigurând condiţii hoteliere, pentru internarea alături de copii în aceste saloane fiind percepute taxe potrivit legii. Referitor la interdicţia de a aduce jucării, conducerea spitalului spune că sunt interzise doar acelea care nu pot fi dezinfectate, cum sunt cele din pluş.

Referitor la cererea formulată de mămici, administraţia ar putea lua trei categorii de măsuri, „din păcate niciuna din acestea depedente de putinţa exclusivă a Spitalului". Astfel pe termen scurt, ar putea creşte numărul de paturi pentru aparţinători, diminuând numărul de paturi pentru copii bolnavi. Fără diminuarea acestuia, măsura ar contraveni prevederilor legae privind suprafaţa utilă-pat, iar suplimentarea prin supraetajarea celor existente ar crea premisele nerespectării normelor privind prevenţia infecţiilor interioare de spital.

Pe termen mediu, mansardarea corpului A din Clinica de Pediatrie, investiţie aprobată de Primăria Sibiu va fi finalizată în cursul acestui an şi va rezolva satisfăcător o parte din problemă. „Pe termen lung, Sibiul ca şi toată ţara, are şi au nevoie de spitale moderne de copii, cu circuite specifice de spital, cu saloane mama-copil, cu finanţare adecvată şi o lege a sănătăţii cât mai generoasă cu asistenţa copilului bolnav", se arată în răspunsul conducerii spitalului.

Un grup de mame din Sibiu a trimis, marţi, o scrisoare deschisă Spitalului de Pediatrie, prin care cer, în primul rând, să fie lăsate să stea alături de copiii lor cât timp aceştia sunt internaţi. Acestea au lansat, în decembrie anul trecut, şi o petiţie online, ce a fost semnată până acum de aproape o mie de mămici.

Meteorologii au prelungit avertizarea de cod galben până duminică, 5 februarie, pentru judeţele Alba, Mureş, Sibiu şi Braşov, unde precipitaţiile vor fi mixte şi se va depune polei din dimineaţa zilei de sâmbătă.

Meteorologii anunţă ninsori, intensificări ale vântului, viscol şi polei de vineri, 3 februarie, ora 10, până duminică, 5 februarie, ora 20.

Aria ninsorilor va cuprinde treptat toate judeţele, transmit meteorologii.

Local ninsorile vor fi mai abundente, iar stratul de zapada nou depus va depasi 15-20 cm, in special in zonele de munte. Vantul va avea intensificari temporare, cu viteze mai mari in sudul Transilvaniei unde rafalele vor depasi 50...60 km/h, iar la munte va sufla tare, cu peste 90 km/h, viscolind sau spulberand zapada.

Feminină şi seducătoare. Cunoscută pentru rolul din Gossip Girl şi celebră pentru relaţa cu Leonardo DiCaprio, Blake Lively a făcut un pictorial senzual şi provocător pentru revista Elle. Blake a ales o piesă de lenjerie intimă foarte sexy, pe care cu siguranţă fanii, şi nu doar, vor fi încântaţi să o admire pe superbul ei corp. În prezent, actriţa este împreună cu Ryan Reynolds, citează Daily Mail, în ediţia online.

http://www.ronduldesibiu.ro/magazin-sanatate/Jennifer-Lopez-si-a-aratat-spatele-pentru-Mario-Testino/

http://www.ronduldesibiu.ro/stil-de-viata/Cu-forme-ciudate,-gustoase-hranitoare/

Beneficiarii de ajutoare sociale pot pierde banii pe care îi primesc de la stat dacă nu-şi achită taxele şi impozitele la timp. Potrivit unor prevederi, persoanele care primesc ajutoare sociale trebuie să fie la zi că dările către stat, iar termenul era 31 ianuarie.

Conform datelor oferite de reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale Sibiu, în această situaţie se află peste 100 de persoane care primesc indemnizaţie pentru creşterea copilului. De asemenea, alte 800 de persoane care primeau indemnizaţie de susţinere a familiei şi 300 de persoane care primeau ajutor social vor rămâne fără aceste drepturi. Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale va trece la suspendarea ajutoarelor sociale la cererea primăriilor din judeţ.

Potrivit datelor oferite de reprezentanţii Primăriei municipiului Sibiu, la nivelul oraşului Sibiu este vorba despre 53 de mame care primeau indemnizaţie pentru creşterea copilului, alte 28 de persoane care primeau indemnizaţie pentru susţinerea familiei şi nouă persoane care primeau ajutoare sociale.

Aceste persoane vor fi repuse în drepturi în momentul în care fac dovada plăţii taxelor. Dacă sibienii îşi achită obligaţiile locale într-o perioadă de cinci luni de zile, reintră în plată şi vor primi şi drepturile din urmă. În situaţia în care nu plătesc restanţele în această perioadă de timp, dosarul se suspendă, iar beneficiarul trebuie să ia de la capăt întreaga procedură pentru a reintra în drepturi.

Beneficiarii sunt obligaţi să-şi plătească impozitele locale, care sunt cele prevăzute de lege, respectiv impozitul pe imobile, terenuri şi autovehicule. Beneficiarii de venit minim garantat care vor ieşi din plată pentru că nu şi-au plătit impozitele nu mai pot fi obligaţi să muncească în folosul comunităţii, potrivit unui act normativ.