| 22 Decembrie, 2011 ora 13:40:00 | Comentarii: 0 | Vizualizari: 360 |
1989. Însemnări de jurnal (III)
20 iunie Reacţia faţă de reformele Ungariei, este de tip stalinist, urmăreşte să ascută, din nou, disputele naţionalist-şovine dintre români şi unguri. NC este total depăşit de realitate. E un om orgolios, limitat, chiar dacă genial în modul în care i-a lucrat pe foştii dejişti, până a ajuns în vârful ierarhiei de partid şi de stat. Sau cum a ştiut să anihileze orice răbufnire de personalitate a unui popor – impunându-şi cu orice preţ voinţa… lăsând o atât de grea moştenire generaţiilor viitoare…
21 iunie Solstiţiul de vară. Plouă, plouă, plouă… E rece ca toamna. Natura ne încearcă pentru minciunile şi starea de lucruri nesănătoasă din ţară.
9 iulie NC & soţia continuă sarabanda trucurilor istorice. La inaugurarea unui şantier, au îngropat un „papirus” cu un mesaj pentru generaţiile viitoare. Generaţii care cu siguranţă îi vor blama. La fel, cum ne vor blama şi pe noi, contemporanii lor, pentru pasivitatea cu care urmărim acest „spectacol” îngrozitor. Lipsurile materiale au trecut orice limită. Armata de securişti şi activişti e pe urmele noastre şi orice încercare de răzvrătire un gest sinucigaş. L-am ascultat pe Silviu Brucan explicând limpede totul. Dar ce folos? A făcut-o de la microfonul Europei Libere. Dacă nici cei mari nu pot schimba nimic, noi, cei de jos, ce-am putea face? Probabil, vor fi sacrificate multe vieţi, pentru a schimba ceva în ţara asta.
19 iulie Gândul serii: Lipsa de înţelegere şi inerţia stârnesc poate mai multe greşeli în lume, decât viclenia şi răutatea. (J.W.Goethe)
22 iulie Eveniment de excepţie: preşedintele Parlamentului de la Budapesta a acordat un interviu la Europa Liberă. Întrebările reporterului, Nestor Rateş, şi răspunsurile preşedintelui au fost de mare ţinută jurnalistică şi politică. În esenţă, ungurii vor să creeze un sistem socialist democratic, bazat pe libertăţi individuale şi sociale. Nu renunţă la socialism, dar vor să înceteze experienţe de tipul celor care, până acum, n-au reuşit. Ungurii trăiesc la sfârşitul mileniului II, noi, nu. Cu poporul român nu au nimic, în schimb au cu conducătorii lui, care se încăpăţânează să nu vadă realitatea. Politica lui NC este de tip stalinist, de dezvoltare forţată a economiei. Atât de bine a reuşit Stalin, încât, după 60 de ani, Gorbaciov recunoaşte înapoierea economiei sovietice, în comparaţie cu cea occidentală. Temeri militare? Bineînţeles că au, după ce NC s-a lăudat că România e în stare să producă arma nucleară. De la un om simplu, ambiţios până la nebunie, te poţi aştepta la orice. Legat de temă, preşedintele Parlamentului ungar a spus un banc. Bush, Gorbi şi NC, chemaţi la Dumnezeu. Sunt anunţaţi că popoarele lor vor suferi o mare tragedie şi li se cere să le fie anunţat acest lucru. Bush: „Domnilor, am două veşti. Una bună, alta rea. Prima este că am avut fericirea să-l văd pe Dumnezeu. Cealaltă veste este că vom suferi o mare nenorocire”. Gorbi: „Oameni buni, am două veşti rele. Prima este că eu, materialist convins, l-am văzut pe Dumnezeu. A doua, că ne paşte o mare nenorocire. NC: „Toa’răşi, am două veşti bune. Prima, l-am primit pe Dumnezeu. A doua este că, în România, nu va avea loc niciodată perestroika”. Preşedintele maghiar a spus, într-adevăr, un banc… la ordinea zilei.
1 august Bătrânul Rege Mihai e tot mai prezent în coloanele propagandei europene anticeauşiste. Aseară a apărut la televiziunea maghiară. Acţiunilor lui le-aş da unul dintre cele două titluri celebre: „Iluzii pierdute” sau „În căutarea timpului pierdut”.
18 august Polonia e pe cale să arate lumii că este gata să lichideze cu sistemul comunist. Lech Walesa, liderul sindicatului Solidaritatea a refuzat să conducă noul guvern, în favoarea unui consilier de-al său, de profesie avocat – Tadeusz Mazowiecki. Iată România şi Polonia, două contraste izbitoare ale lumii contemporane, în interiorul aceluiaşi lagăr.
20 august Cu cât creşte entuziasmul schimbărilor social-politice în Polonia, Ungaria, URSS, cu atât creşte furia regimului dictatorial al ceauşeştilor. Nu este permis niciun comentariu, nu se admite nicio ideea novatoare. Oare care va fi paroxismul dictaturii lui NC? Nu cred că vom fi în stare să facem ceva pentru a grăbi căderea ei. Frica este atât de mare, încât amorţeşte orice tentativă de revoltă, inclusiv revolta interioară. Parcă Dumnezeu l-a trimis pe lume pe NC, pentru a ne arăta puterea lui divină cândva. Când, Doamne?
23 august Gândul serii: „Istoria este un coşmar, din care lumea încearcă să se trezească” (James Joyce). Cât de bine se potriveşte acest gând cu starea de spirit pe care am avut-o astăzi, când l-am cărat, la demonstraţia de bucurie forţată, pe cel care este coşmarul poporului român. Evident, e vorba de tabloul lui. Ce este mai grav pentru actualii conducători, decât falsificarea Istoriei? Ca şi când n-ar fi destul că mint despre 23 august 1944, ei nu amintesc nimic despre 23 august 1939, când s-a semnat pactul sovieto-nazist, prin care ne-au fost furate Basarabia şi Bucovina.
24 august Noul prim-ministru polonez, membru al Solidarităţii, a fost confirmat, astăzi, în funcţie, de Adunarea Naţională. Este începutul sfârşitului lagărului comunist. Al sistemelor totalitare din Europa de Est. Cât timp va trece până la reintegrarea Europei de Est în rândul democraţiilor lumii, nu putem şti. Cert este că ceauşismul devine tot mai singular, în acest context reformator. Un nou nume s-a alăturat criticilor lui NC: Dumitru Mazilu, profesor, diplomat ONU, pe care regimul s-a grăbit declare iresponsabil. Teroarea seamănă tot mai mult cu cea a Inchiziţiei, care condamna la ardere pe rug oamenii care gândeau liber.
Nu exista comentarii la acest articol inca.
Adauga un comentariu
|
