Strada Ocnei va fi închisă traficului începând de luni, 13 septembrie. SC DPC va înlocui conducta de canalizare, societatea fiind în subcontractarea firmei Sistem Yapi, pentru lucrarea de introducere a canalizării din cadrul proiectului ISPA. Timp de o lună, traficul va fi închis şi se va circula pe traseul 9 Mai - Faurului - Cibinului. „Recomandăm participanţilor la trafic să evite strada Turnului în direcţia de mers către Ocnei, deoarece aceasta este blocată la intersecţia cu Faurului. Pe strada Faurului, temporar, se va circula în sens invers sensului unic actual. Semnalizarea zonei închise se va face de vineri, 10 septembrie", transmit reprezentanţii primăriei.
Pentru înlocuirea conductelor şi branşamentelor la reţeaua de gaze naturale, traficul va fi blocat pe şase străzi, pe o bandă de circulaţie. Este vorba de Islazului, unde lucrările vor fi executate în perioada 13 - 18 septembrie, Octavian Goga, 16 septembrie - 2 noiembrie, Lomonosov, 23 septembrie - 2 noiembrie, Bagdazar, 27 septembrie - 8 noiembrie, Lăptăriei, unde lucrările au început din această săptămână şi vor fi finalizate în 7 noiembrie, şi Metalurgiştilor, 10 septembrie -10 noiembrie.
Tot din acestă săptămână până în 7 noiembrie vor mai fi intervenţii mici pe strada Haţegului, Cibinului, Turnului, Pulberăriei, Zidului şi în zona Pieţei Cibin.

Zeci de motociclişti din ţară şi din străinătate se adună la Sibiu, în 18 septembrie, într-o călătorie a speranţei şi a bucuriei pentru copiii din orfelinate - Toy Run.

În fiecare an, motocicliştii se adună în Sibiu, strâng bani, jucării şi tot felul de alte cadouri pe care apoi le duc copiilor dintr-un orfelinat. Clubul sibian Crazy Bike a organizat primul convoi al motocicliştilor în 2006. Atunci, copiii din Mediaş, Sighişoara şi Hunedoara au primit vizita bikerilor.
Anul acesta, Toy Run va avea loc în 18 septembrie, punctul de întâlnire fiind Piaţa Huet, de unde se va pleca spre centrul de plasament ales. Din motive ce ţin de siguranţa deplasării în trafic a convoiului şi de contabilizarea donaţiilor în bani sau obiecte, destinaţia va fi anunţată doar în ziua plecării. „Vrem ca toţi participanţii să se adune la start pentru a putea colecta şi contabiliza donaţiile. Vrem să împiedicăm ca la fiecare intersecţie să fim aşteptaţi de un grup de motociclişti care vor să se integreze în convoi, pentru că este periculos şi nici nu se poate merge într-un ritm constant", spune Andy Fazekas, unul dintre organizatorii evenimentului. Majoritatea donaţiilor, în special cele în bani, vor veni din partea motocicliştilor, însă sibienii pot dona şi ei în dimineaţa zilei de sâmbătă, 18 septembrie, în Piaţa Huet.
Detaliile legate de traseu se vor stabili cu 20 de minute înainte de plecare. Convoiul va merge fără pauză până la destinaţie, unde motocicliştii vor petrece mai bine de trei ore cu copiii. După masa de prânz, convoiul va reveni la Sibiu.
Dacă doriţi să sprijiniţi acest proiect, sunteţi aşteptaţi în dimineaţa zilei de 18 septembrie în Piaţa Huet.

Cu această ocazie, va fi organizat un simpozion la Sala Thalia din Sibiu. De asemenea, va fi deshisă o expoziţie care va cuprinde imagini din activitatea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Dumitru Croitoru" Sibiu (ISU).

Pompierii sărbătoresc vineri, 10 septembrie, în contul zilei de luni, 13 septembrie, 162 de ani de la bătălia din Dealul Spirii, din 1848. Cu ocazia Zilelor Pompierilor din România, la Sala Thalia va fi organizat un simpozion, începând cu ora 10. Vor fi citite alocuţiuni din partea invitaţilor, vor fi prezentate avansări în grad şi va fi organizată o festivitate de premiere a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, a cercurilor de elevi, participante la concursurile organizate de inspectorat şi a echipelor câştigătoare la competiţiile sportive. De asemenea, va fi deschisă o expoziţie fotografică, cu imagini din activitatea inspectoratului.

File din istoria pompierilor sibieni

Incendiile au fost în permanenţă un pericol în viaţa comunităţii umane. Pentru Sibiu, documentele de arhivă menţionează eforturile şi preocupările sibienilor în vederea prevenirii şi stingerii incendiilor, începând cu secolul al XVI-lea.

Emil Sigerus, în „Cronica oraşului Sibiu", consemnează incendiile devastatoare din anul 1556, cărora le-au căzut pradă 556 de case, şi din 1570, când au ars până la temelie 1.306 case, ceea ce a determinat probabil elaborarea celor mai vechi instrucţiuni pentru stingerea incendiului, în anul 1570.

La vremea respectivă, oraşul era împărţit pe vecinătăţi, adică organizaţii civice (cetăţeneşti) şi aşa numitele „Zehntschaften", mici organisme militare formate din 10 vecini, împărţite după cele patru porţi ale oraşului şi subordonate câte unui căpitan. Vecinătăţile se organizau după regulamente proprii, iar cetăţenii erau investiţi cu anumite atribuţii de prevenire şi semnalizare a producerii incendiilor şi specializaţi pe diferite activităţi la intervenţiile la foc, conform unei informaţii furnizate de un document datat 16 februarie 1696.

Răspândirea cu repeziciune a incendiului era favorizată şi de materialul folosit la construcţii (de pildă, în 1751, în Oraşul de Sus mai existau încă 61 case din lemn din totalul de 464) şi de străzile înguste. Începând cu anul 1768, s-a interzis cu desăvârşire construirea caselor din lemn cu acoperişul de şindrilă, dispunându-se ca, în decursul unui an, toate coşurile caselor să fie lărgite şi zidite.

Târgurile au fost mereu prilej de pericol pentru foc. Din acest motiv, magistratul oraşului dispunea, în prejma deschiderii acestora, măsuri speciale de siguranţă, obligând pe fiecare proprietar de casă să aibă pregătite ciuberele cu apă şi uneltele de intervenţie.

Instrucţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor emise în timpul împărătesei Maria Tereza sau al lui Iosif al II-lea precizau, printre altele: obligaţiile proprietarilor de case, ale instituţiilor, breselor, mai cu seamă cele care lucrau în exercitarea meseriei lor cu focul (brutari, săpunari), ale negustorilor, hornarilor sau ale Comisiei pentru cercetarea cauzelor care au provocat incendiul. În cuprinsul acestor documente se indică genul materialului de construcţii (cărămidă), obligativitatea urbei de a dispune de utilaj propriu şi de cai, la care se adăugau uneltele pentru stingerea focului aflate în dotarea fiecărui proprietar de casă.

Asemenea instrucţiuni au stat la baza amplificării ulterioare a măsurilor şi formelor de organizare, a protecţiei împotriva incendiilor în secolul al XIX-lea. Astfel, iau fiinţă: Societatea de asigurare împotriva incendiilor (1845), Societatea de asigurare de viaţă şi a proprietăţii contra incendiilor (1845), Asociaţia pompierilor „Feuerpolizei", care emite instrucţiuni proprii (1859), cea a hornarilor (1858) etc.

Un ordin emis la 1853 îi însărcina cu atribuţii privind observarea şi anunţarea incendiilor pe conducătorii de vecinătăţi, dar şi pe măturătorii de străzi; tot aici sunt atestate funcţiile de maistru de pompă şi comisar de foc. Mai aflăm şi că vecinătăţile dispuneau de cinci pompe deservite de conducător (reprezentantul Poliţiei sau Consiliului comunal), comisar de foc, mecanic, oameni de serviciu la pompe (tâmplari, dogari, pălărieri), cei de la şirul de găleţi (membri vecinătăţii) şi oameni de rezervă (dulgheri, lăcătuşi, fierari, pielari).

1872 este anul de naştere a Reuniunii pompierilor, al cărui statut era aprobat de Ministerul de Interne. Ulterior, activitatea de prevenire, stingere a incendiilor şi de intervenţie la catastrofe naturale a fost preluată de Corpul pompierilor voluntari, care a funcţionat până la data de 15 noiembrie a anului 1936, când în oraşul nostru apărea prima companie de pompieri militari, compusă dintr-un căpitan comandant, doi subofiţeri ajutori şi 40 de oameni de trupă.

Actul de înfiinţare, care este şi ,,actul de naştere" a subunităţii mai sus-menţionate, este Ordinul de Zi nr. 132 din 11 noiembrie 1936. Pompierii militari sibieni au devenit un corp de elită profesionist în lupta cu incendiile, inundaţiile şi calamităţile, fiind pregătiţi oricând să sară în ajutorul celor care le solicită sprijinul.

În anul 1936, prin „Legea pentru organizarea pompierilor" votată în Senat, în şedinţa din 26 martie, Corpul pompierilor voluntari a fost înlocuit cu pompierii militari. La desfiinţare, a existat un singur supravieţuitor, Gustav Theiss, care figura pe lista celor înscrişi în anul 1873.

19 persoane vor fi disponibilizate, în zilele următoare, de la Prefectura judeţului Sibiu, în urma unui ordin de ministru de la sfârşitul lunii august. Numărul de angajaţi ai instituţiei va fi, astfel, redus de la 63 la 44.

Reprezentanţii Prefecturii Sibiu au anuţat, în urmă cu puţin timp, disponibilizarea a 19 angajaţi, în baza unui ordin de ministru. „Regret că eu sunt acela căruia îi revine sarcina de a pune în aplicare, la instituţia noastră, această fază a procesului de restructurare a administraţiei publice", a declarat prefectul Constantin Trihenea (foto), potrivit unui comunicat trimis presei miercuri, 8 septembrie.

Porivit prefectului, iniţial, restructurarea a vizat doar reducerea cu 25 la sută a salariilor, însă un nou ordin al Ministerul Adminsitraţiei şi Internelor (MAI) anunţă reducerea posturilor din instituţie de la 63 la 44.

În situaţia în care se va reduce o funcţie publică, iar numărul funcţionarilor - cu atribuţii de serviciu similare, într-un compartiment de lucru - este mai mare decât numărul de posturi, aceste posturi vor fi ocupate prin examene interne, precizează reprezentanţii instituţiei judeţene.

În ce priveşte serviciile publice pentru eliberarea paşapoartelor şi cel de permise de conducere şi înmatriculare autovehicule, acestea vor intra în eventualele proceduri de reorganizare aflate în competenţele direcţiilor de specialitate din MAI.

Restructurarea de personal, din instituţie, va dura până spre finalul lunii octombrie a acestui an, timp în care vor fi organizate examene, vor fi depuse contestaţii şi vor fi emise preavize de 30 de zile calendaristice.

Persoanele fizice care deţin arme letale eliberate sau vizate în anul 2005, sunt chemate la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu pentru vizarea permiselor de armă şi a atestatelor de colecţionar.

Vizarea permiselor de armă tip A şi tip B va avea loc în perioada 15 septembrie - 15 noiembrie. O comisie se va afla la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu (IPJS), pe strada Revoluţiei, nr. 4-5, pentru vizare. Programul comisiei va fi de luni până joi, de la ora 8:30 până la ora 10:30.

Posesorii de arme letale trebuie să aibă asupra lor, la vizare, următoarele documente:

• permisele de armă şi armele înscrise în acestea;

• actul de identitate:

- carte sau buletin de identitate pentru cetăţenii români,

• • carte provizorie de identitate pentru cetăţenii români cu domiciliu în străinătate şi reşedinţa în judetul Sibiu,

  • certificat de înregistrare in Uniunea Europeana pentru cetăţenii străini din spaţiul Uniunii Europene,

  • permis de şedere temporară în România pentru cetăţenii străini ce nu aparţin Uniunii Europene;

• permisul de vânătoare şi carnetul de membru vânător vizat pe anul 2009 (în cazul persoanelor cu drept de port şi folosire al armelor de vânătoare);

• cererea tip (Anexa nr. 1) care va fi completată şi semnată inclusiv pe verso de către titularul permisului de armă, pentru a confirma că a fost instruit cu privire la unele reguli generale care trebuiesc respectate de către posesorul permisului de armă.

• o fotografie color ( dimensiune 4 x 5 cm) pe care poliţistul o va lipi în colţul din dreapta sus a cererii de viza.

• adeverinţă care să ateste calitatea ce a determinat acordarea autorizării pentru a deţine arma de apărare şi pază (în cazul persoanelor care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice);

• documentele de predare-primire (contract de închiriere) a armelor de apărare şi pază, (în cazul în care sunt închiriate de la armurierii autorizaţi);

• adeverinţă care să ateste calitatea de antrenor sau sportiv, pentru persoanele care deţin arme de tir si nu sunt vânători autorizaţi;

• atestatul de colecţionar, în cazul persoanelor fizice care deţin arme în colecţie;

• certificatul medical tip, (Anexa nr. 2) din care să rezulte ca persoana este aptă să deţină şi să folosească arme si muniţii, eliberat de o unitate sanitară specializată, cu cel mult 6 luni înainte de depunerea cererii;

• aviz psihologic din care să rezulte că persoana este aptă să deţină şi să folosească arme şi muniţii, eliberat cu cel mult 12 luni înainte de depunerea cererii, de către un psiholog autorizat pentru astfel de teste, atestat în condiţiile legii;

• certificat de cazier judiciar;

• dovada efectuării tragerii experimentale în cazul armelor cu ţeavă ghintuită.

Potrivit prevederilor legale, ,,este scutită de prezentarea certificatului medical persoana care este dotată cu armă de serviciu letală şi poate face dovada îndeplinirii condiţiilor referitoare la starea de sănătate prin prezentarea unei adeverinţe eliberate de angajator sau, în cazul sportivilor şi antrenorilor de tir ori biatlon, eliberate de clubul sportiv sau de federaţia sportivă naţională de specialitate din care fac parte, prin care se certifică faptul că solicitantul a fost examinat din punct de vedere medical şi că a fost declarat apt să poarte şi să folosească arme letale".

Neprezentarea în totalitate a documentelor solicitate pentru viza permisului de armă de către detinatorii legali, va determina respingerea primirii dosarului şi implicit neefectuarea vizei permisului de armă.

De asemenea, potrivit legii, persoanelor care nu se prezintă la vizare li se poate anula dreptul de port şi folosire a armelor letale şi retrage permisul de armă.

20 de localităţi din Mărginimea Sibiului îşi colectează selectiv, începând de marţi, deşeurile. După o investiţie de un milion de euro, prin fonduri PHARE, între dealurile de la Amnaş, unde înainte doar ciobanii îşi plimbau oile, acum s-a înălţat o staţie de sortare a deşeurilor, care va deservi 18.000 de sibieni.

Staţia de sortare de la Amnaş a costat aproape un milion de euro, la acoperirea cofinanţării participând şapte localităţi din Mărginimea Sibiului şi Consiliul Judeţean Sibiu. Aici se vor aduce deşeurile presortate din cele 81 de locuri de colectare amenajate în localităţi, unde au fost instalate câte trei containere speciale, pentru sticlă, carton şi plastic. „După ce se aduc deşeurile în staţia de sortare, acestea se vor sorta, se vor balota, iar baloţii respectivi vor fi valorificaţi. Această nouă societate comercială care a luat fiinţă la staţia de sortare are ca venit taxele de salubritate încasate de primărie de la populaţie şi de la societăţile comerciale. Deşeurile menajere, care nu se balotează se vor duce în depozitul de la Cristian", a explicat Teodor Banciu, primarul oraşului Sălişte.
Deşeurile colectate în staţia de la Amnaş au început deja să fie valorificate. Prima livrare de baloţi de deşeuri din plastic a fost făcută, cu preţuri cuprinse între 0,80 de bani/kg până la 1,40 ron/kg, în funcţie de culori. Deocamdată, societatea colaborează cu firme din Sibiu, dar e posibilă o colaborare şi cu firmă din Ungaria.
Containerele speciale au fost deja instalate în Sălişte, iar de luni vor ajunge şi în Tilişca, Poiana, Jina şi satele din Mărginime. În 8.000 de gospodării vor fi instalate europubele, cu o capacitate de 120 de litri. În staţie vor lucra, în prima fază, 26 de persoane, urmând să mai fie angajate şi altele. Pentru 2011, planul este de a extinde staţia şi pentru deşeuri din construcţii şi electronice.
„Noua colectare selectivă a deşeurilor nu a dus la scumpirea taxei de salubrizare, care a rămas la 1,5 ron pentru fiecare ridicare de gunoi. Principala problemă rămâne însă prelucrarea deşeurilor în România, altfel le vom vinde deşeurile altora care ştiu să scoată banii", a declarat Banciu.
La inaugurarea staţiei au participat prefectul prefectul Constantin Trihenea, vicepreşdintele CJ Ioan Banciu, directorul ADR Centru Simion Creţu şi alţi directori de instituţii şi primari din Mărginime.  
Salubrizarea Mărginimii este realizată de Eco Mărginime SRL, societate comercială aparţinând oraşului Sălişte, în proporţie de 94 la sută. Restul acţiunilor sunt deţinute de comunele participante la proiect.  „Tot planul face parte din programul judeţean de gestionare a deşeurilor. Vom funcţiona cinci ani independenţi, pentru că aceasta e cerinţa programului PHARE, dar aplicând regulile de la nivel judeţean, urmând ca după cinci ani şi unitatea aceasta să fie integrată în planul judeţean", a declarat primarul.

Unitatea de asistenţă medico-socială de la Sălişte unde, în general, sunt internaţi bătrâni bolnavi şi cu o situaţie financiară slabă, îşi va dubla numărul de paturi, prin intermediul unui proiect finanţat din fonduri europene. Contractul a fost semnat marţi, 7 septembrie, la sediul Consiliului Judeţean, de către Ioan Banciu, vicepreşedinte CJ, şi Simion Creţu, director general ADR Centru. Beneficiarul va obţine fonduri nerambursabile de peste 2,7 milioane lei, din fonduri REGIO, valoarea totală a proiectului fiind de 3,56 milioane lei.

Concret, în urma proiectului, unitatea se va extinde cu încă 43 de paturi, pe lângă cele 37 de acum, lucru binevenit având în vedere că 32 de persoane sunt pe lista de aşteptare. Unitatea de la Sălişte va avea o suprafaţă totală de 2880 mp. Noul corp de clădire va avea patru saloane şi cabinete medicale la parter, nouă saloane şi sală de mese la primul etaj, iar la mansardă alte opt saloane. „Am date şi de la ministerul sănătăţii, Sibiul stă bine, este printre primele patru din ţară după modul cum se ocupă de persoanele vârstnice care au nevoie de îngrijiri. Avem trei unităţi şi ajungem la 200 de paturi, dar nu e suficient. Am înţeles că deja sunt semnale că se vor construi astfel de unităţi şi în sectorul privat. Lucru binevenit", a declarat Ioan Chirea, directorul unităţii. Durata de implementare a proiectului este de 23 de luni.
"Judeţul Sibiu are în derulare mai multe proiecte, în diverse domenii de intervenţie. Toate acestea sunt importante pentru dezvoltarea judeţului şi a Regiunii Centru. Acest proiect face parte din strategia de dezvoltare a serviciilor sociale şi va contribui la creşterea calităţii vieţii cetăţenilor din zona Mărginimii Sibiului. Acum, după semnarea contractului, urmează etapa importantă a implementării corespunzătoare şi la timp a celor prevăzute în cererea de finanţare", a declarat Simion Creţu, director general ADR Centru.
La nivelul Regiunii Centru au fost deja contractate patru proiecte, din acelaşi domeniu al asistenţei sociale, până la începutul lunii septembrie. Aceste proiecte solicită 1,80 milioane euro fonduri nerambursabile, în condiţiile în care bugetul alocat Regiunii Centru pe perioada 2007-2013 a fost depăşit. Alte cinci proiecte sunt în prezent în etapă de precontractare, iar zece au rămas pe lista de rezervă a domeniului. Prin aceste 15 proiecte se solicită peste 7,5 milioane euro, în timp ce 17 proiecte se află în curs de evaluare, cu 8,67 milioane euro fonduri nerambursabile solicitate spre finanţare.

Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Sibiu au finalizat, la sfârşitul săptămânii trecute, controalele din spitale privind respectarea dispoziţiilor legale în vederea apărării împotriva incendiilor. Controalele au scos la iveală mai multe disfuncţionalităţi, potrivit datelor oferite de reprezentanţii ISU Sibiu.

Instalaţii nefuncţionale

Controalele au avut loc în perioada 24 august - 2 septembrie şi au fost efectuate atât de reprezentanţi ai ISU Sibiu, cât şi ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sibiu. Au fost descoperite instalaţii electrice cu defecţiuni şi improvizaţii (doze de derivaţie fără capace, lipsa izolaţiei la legături şi conexiuni, corpuri electrice de iluminat fără globuri de protecţie, prize defecte). Au fost descoperite instalaţii electrice pentru iluminat şi prize, cu un grad de protecţie corespunzator categoriei de influenţe externe - vapori sau umiditate crescută.

Detectoare de fum nefuncţionale

De asemenea, instalaţiile de detectare şi semnalizare a fumului sunt nefuncţionale, hidranţii interiori de incendiu nu sunt dotaţi cu accesoriile necesare intervenţiei (furtun, ţeavă de refulare), iar stingătoarele cu pulbere nu sunt verificate de persoane fizice/juridice atestate.

Potrivit reprezentanţilor ISU Sibiu, nu sunt marcate căile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare, cu indicatoare standardizate, conform reglementărilor tehnice specifice, astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă, atât ziua cât şi noaptea, de persoanele care le utilizează în caz de incendiu.

Fără avize

Reprezentanţii instituţiei nu au solicitat şi nu au obţinut avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, a spaţiilor şi construcţiilor la care s-au efectuat modernizări sau amenajări, mai scriu reprezentanţii ISU în comunicatul de presă.

La utilizarea buteliilor cu oxigen, o parte din tuburile de cauciuc folosite prezintă crăpături, iar la fixarea la aparatul consumator nu există coliere de strângere cu melc sau şurub.

Buteliile depozitate nu sunt aşezate în boxe sau stelaje, unora le lipseşte capacul de la racordul robinetului şi nu au înşurubat capacul de protecţie

Salariaţi neinstruiţi

În urma controlului, s-a constata faptul că reprezentanţii instituţiilor spitaliceşti nu au achiziţionat fişele individuale de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă. De asemenea, nu a fost întocmită tematica anuală orientativă, de instruire a salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, pe categorii de personal.

Măsuri pentru remedierea deficienţelor

În urma controalelor, au fost dispuse măsuri de remediere a a deficienţelor constatate. "La termenul stabilit, conducerea unităţii sanitare va trimite inspectoratului un plan de măsuri propriu cu privire la modul şi termenele în care se vor soluţiona disfuncţionalităţile", a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, Diana Lazăr.

Controlul unităţilor sanitare publice din judeţul Sibiu a fost desfăşurat de zece cadre aparţinând Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Dumitru Croitoru", care au urmărit respectarea dispoziţiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor şi situaţiile cu factor ridicat de risc la incendiu.

Au participat, de asemenea şi doi reprezentanţi ai DSP Sibiu. Potrivit purtătorului de cuvânt al DSP Sibiu, dr.Adela Morar, "după constatarea deficienţelor, echipe ale DSP Sibiu vor urmări remedierea deficienţelor constatate de reprezentanţii ISU".

Au fost verificate preventiv Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul de Psihiatrie, Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, Spitalul Municipal Mediaş, Spitalul Orăşenesc Agnita şi Spitalul Orăşenesc Cisnădie.