Peste 11.000 de persoane fără un loc de muncă existau, la sfârşitul lunii august, în judeţ, potrivit datelor oferite de reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Sibiu, iar rata şomajului a ajuns la 6,08 la sută.

La sfârşitul lunii august erau înscrişi, în evidenţele AJOFM Sibiu, 11.325 şomeri, din care 4.883 femei, rata şomajului înregistrând valoarea de 6,08 la sută. Faţă de sfârşitul lunii anterioare, numărul şomerilor înregistraţi a scăzut cu 384 persoane, iar rata şomajului a înregistrat o diminuare cu 0,2 puncte procentuale.

Peste 5000 de persoane nu au serviciu în municipiul Sibiu, iar la Mediaş, numărul şomerilor înregistraţi este de 2.701.

Din punctul de vedere al repartizării pe categorii socio-profesionale, 7.965 sunt muncitori, 2.324 persoane cu studii medii şi 1.036 persoane cu studii superioare.

Din totalul şomerilor 6.939 sunt beneficiari de indemnizaţii şi 4.386 sunt şomeri neindemnizaţi, iar din punctul de vedere al grupelor de vârstă cele mai multe persoane (3.147) au între 40-50 ani, urmează grupa de vârstă 30-40 ani cu 3.039 şomeri înregistraţi, iar cei mai puţini şomeri (778) au peste 55 ani.

Noi disponibilizări

Pentru luna septembrie, AJOFM Sibiu a primit înştiinţări privind intenţia de a efectua disponibilizări colective din partea a doi angajatori sibieni.

28 persoane din judeţ ăşi vor pierde locurile de muncă în cursul acestei luni. Domeniile de activitate în care îşi desfăşoară activitatea cei doi angajatori cuprind producţia gazelor, distribuţia prin conducte şi administraţie publica şi apărare.

Numărul sibienilor care şi-au pierdut locul de muncă în urma disponibilizărilor, de la începutul acestui an, a ajuns la 851, potrivit reprezentanţilor AJOFM Sibiu.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Sibiu anunţă existenţa a 338 de locuri de muncă vacante, la nivelul întregului judeţ.

Din totalul locurilor de muncă, 32 se adresează persoanelor cu studii superioare. Există cereri din partea angajatorilor pentru inginer şef transporturi, şef formaţie operaţională telecomunicaţii, inginer de sistem software, inginer electronist, transporturi, telecomunicaţii, inginer electrotehnist, inginer producţie, inginer mecanic, inginer mecanic utilaj tehnologic pentru construcţii, inginer textile, pielărie, medic medicină generală, medic specialist, profesor în învăţământ liceal, postliceal, profesional, de maiştri, profesor în învăţământul gimnazial, consilier, expert, inspector, referent, economist în management, consilier, expert, inspector, referent, economist în economia generală, consilier, expert, inspector, referent, economist în gestiunea economică.

Celelalte 306 posturi sunt pentru persoane fără studii superioare, potrivit reprezentanţilor AJOFM Sibiu.

Carnetele de muncă îşi vor pierde valabilitatea din 2011, potrivit unor prevederi legale, iar evidenţa, în câmpul muncii, a angajaţilor, va fi transferată pe suport electronic. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Sibiu, fiecare angajat din judeţ va trebui să intre în posesia carnetului de muncă în primele şase luni ale anului viitor.

"De la 1 ianuarie 2011 dată încetează existenţa carnetului de muncă. Astfel, angajatorii care păstrează şi completează carnetele de muncă le vor elibera titularilor în mod eşalonat, până la data de 30 iunie 2011, pe bază de proces-verbal individual de predare-primire. De asemenea, inspectoratele teritoriale de muncă ce deţin carnetele de muncă ale salariaţilor le vor elibera până la data 30 iunie 2011", anunţă reprezentanţii ITM Sibiu.

Potrivit acestora, peste 32.000 de carnete de muncă au fost, deja, pregătite pentru predare. În total, în arhivele ITM există aproape 60.000 de carnete de muncă, iar peste 64.000 de carnete sunt păstrate şi completate de angajatori. „A existat o perioadă de copiere a carnetelor de muncă la nivelul inspectoratului, în prezent, are loc scanarea acestora", a declarat directorul ITM Sibiu, Francisc Torok. Acesta a adăugat că regretă desfiinţarea carnetelor de muncă. „Regret dispariţia lor pentru că sunt singurele documente din România, în momentul de faţă, în care era înscrisă şi pregătirea angajatului. Numai după carnetele de muncă poţi face o situaţie a forţei de muncă din punct de vedere a pregătirii", a declarat Torok.

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) al judeţului Sibiu raportează o continuă scădere a numărului de agenţi economici activi în judeţ, de la începutul anului trecut. Potrivit cifrelor raportate, numărul de agenţi economici din prezent este egal cu cel din luna noiembrie a anului trecut.

Directorul ITM Sibiu, Francisc Torok, a prezentat miercuri, 8 septembrie, într-o conferinţă de presă, situaţia agenţilor economici activi din judeţ. Conform datelor prezentate, în anul 2010 îşi desfăşoară activitatea cu aproximativ 550 de firme mai puţin faţă de sfârşitul anului trecut. „În judeţul Sibiu, în mediul privat, în prezent, îşi desfăşoară activitatea 9191 de agenţi economici. A existat o creştere în anul 2008, însă de la începutul lui 2009, numărul firmelor active din judeţ este în continuă scădere", a declarat Francisc Torok.

În ceea ce priveşte contractele individuale de muncă, numărul lor se păstrează la nivelul lunii noiembrie a anului trecut, când au fost înregistrate 105.314 contracte.

Numărul maxim de CIM, în sectorul privat, au fost înregistrat la sfârşitul lunii august 2008, când ITM raportat 123.905 CIM.

Numărul minim de contracte a fost înregistrat la începutul lunii aprilie 2008, când existau 102.181 de contracte.

În acelaşi timp, la sfârşitul lunii august 2010, în judeţul Sibiu erau înregistraţi 11.325 de şomeri, dintre care 6.939 indemnizaţi, iar rata şomajului avea o valoare de 6.08 procente.

Directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Sibiu, Francisc Torok (foto), a declarat, miercuri, 8 septembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, că, în judeţul Sibiu, situaţia contractelor colective de muncă este bună. Potrivit acestuia, la ora actuală, în judeţ, există 56 de instituţii care au încheiat un contract colectiv de muncă, iar numărul de instituţii din judeţ este de aproximativ 343.

În ultimii cinci ani, în judeţul Sibiu au fost înregistrate peste 2400 de contracte colective de muncă. De la începutul anului şi până în prezent, în evidenţele ITM Sibiu au fost înregistrate 269 de astfel de situaţii.

Potrivit reprezentanţilor instituţiei, încheirea unui contract de muncă colectiv aduce avantaje atât angajatului, cât şi angajatorului. „Semnarea unui astfel de contract, atât în mediul privat cât şi la stat, aduce beneficii ambelor părţi, întrucât creează drepturi şi avantaje", a declarat din partea ITM Sibiu, consilierul juridic Florian Creţu. „Situaţia este mult mai bună la nivelul mediului privat. Cauza pentru care nu se încheie astfel de contracte şi la stat este pentru că suntem limitaţi la un anumit buget, iar angajaţii nu pot obţine avantaje financiare", a mai explicat acesta. În aceaşi timp, însă, angajaţii de la stat ar putea negocia, pe baza contractului, zile libere. „Se pot negocia şi alte tipuri de avantaje. De exemplu, zile libere în plus faţă de concediul prevăzut. Este un avantaj atât pentru angajat, care se poate odihni, cât şi pentru angajator, care scade riscul apariţiei îmbolnăvirilor", a explicat Florian Creţu.

Astfel de situaţii s-au întâlnit la Casa Judeţeană de Pensii şi la Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale, potrivit aceleiaşi surse.

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) al judeţului nu are încheiat un astfel de contract. „Nu s-a încheiat un astfel de contract. Nu s-a iniţiat procedura, deşi există un reprezentant sindical, dar vom face demersurile necesare în viitor", a declarat Francisc Torok. Lipsa contractului a fost motivată prin faptul că legea prevede încheierea unui astfel de contract la o lună de la adoptarea bugetului. „Dacă nu există o solicitare în decurs de 30 de zile de la adoptarea bugetului, se înţelege că s-a renunţat cu bună ştiinţă la acest drept", a explicat Florian Creţu, consilier juridic în cadrul ITM Sibiu.

Contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată între patron sau organizaţia patronală, pe de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi si obligaţii ce decurg din raporturile de muncă.

Negocierea colectivă, la nivel de unitate, este obligatorie, cu excepţia cazului în care unitatea are mai putin de 21 de salariaţi.

Negocierea colectivă are ca obiect, cel puţin, salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă.

Reorganizarea sistemului energetic
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care Ion Ariton, trebuie să le facă este să continue planul de reorganizare al sistemului energetic prin înfiinţarea celor două companii de stat. Pentru a face acest lucru este obligatoriu de realizat restructurarea CNH şi a Termoelectrica, unele dintre cele mai mari găuri negre din eco nomie, care anul trecut au avut pierderi cumulate de 230 mil. euro. În cazul în care va abandona acest plan de reorganizare, Ariton ar trebui să se gândească de unde va face rost de fonduri pentru a moderniza anumite termocentrale care altfel riscă să fie închise.

Proiectul reactoarelor 3 şi 4
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă este deja în întârziere, în contextul în care, conform calendarului iniţial, construcţiile trebuia să înceapă luna aceasta. Surse din piaţă spun că abia într-un an se va şti valoarea reală a proiectului. Noul ministru ar trebui astfel să urgenteze pe cât posibil realizarea acestei investiţii care va antrena efecte pozitive pentru mai multe domenii de activitate, în special pentru construcţii.

Listarea Transgaz şi Transelectrica
Listarea la bursă a pachetelor minoritare din Transgaz şi Transelectrica şi aducerea în ringul bursier a Romgaz în 2011, după aproape doi ani sterili în ceea ce priveşte aducerea pe piaţa de capital a unor companii energetice. O altă prioritate ar fi deblocarea parteneriatelor public private din sectorul termo unde proiecte de peste 1,5 mld. euro stau blocate de doi ani de zile. Finalizarea cadrului legislativ pentru susţinerea investiţiilor din surse regenerabile după promulgarea legii 139/2020, lucru aşteptat de foarte mulţi investitori.

Foto: zf.ro

Aproximativ o mie de ciobani italieni au protestat luni, la Roma, denunţând o industrie paralelă pe care statul italian ar gestiona-o prin intermediul unei firme din România, producând brânzeturi cu lapte românesc şi unguresc comercializate în Europa şi SUA, scrie Mediafax, citând La Repubblica.

Aproximativ 1.000 de ciobani veniţi din regiunile Sardinia, Lazio, Toscana, Sicilia şi Umbria s-au adunat la Roma, în faţa Ministerului Agriculturii. Protestul a fost organizat la apelul sindicatului La Coldiretti, principala asociaţie a producătorilor agricoli italieni.
"Sperăm că Guvernul italian ne va putea spune cum este posibil ca o firmă din România aparţinând statului italian să vândă în Statele Unite brânzeturi care au eticheta unor companii din Roma; noi nu am reuşit să înţelegem. De altfel, nu înţelegem nici cum statul taie cu o mână resursele producătorilor naţionali, iar cu alta stimulează companii din străinătate care fac concurenţă neloială ciobanilor italieni", se arată într-un comunicat al asociaţiei La Coldiretti.
"Statul italian este proprietarul unei industrii care, în România, cu lapte românesc şi unguresc, produce brânză de oaie Made in Italy vândută pe piaţa europeană şi americană, omorând astfel producătorii italieni", explică sindicatul La Coldiretti, citat de agenţia AGI.
Industria paralelă se derulează "prin intermediul companiei publice pentru comerţul internaţional Simest, în parteneriat cu compania Lactitalia, cu sediul în România, care produce, utilizând lapte de oaie românesc şi unguresc, brânzeturi revândute sub denumiri italiene precum Dolce Vita, Toscanella şi Pecorino. Prezenţa produselor de imitaţie pe pieţele internaţionale constituie principala cauză care a condus la scăderea cu zece la sută a exporturilor de brânză de oaie Made in Italy", subliniază asociaţia La Coldiretti.
Foto: repubblica.it

Cadourile acordate salariaţilor, cu ocazia  Crăciunului, Paştilor sau de 8 martie, care depăşesc valoarea de 150 de lei, vor intra în baza de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale, potrivit proiectului de Ordonanţă, care prevede şi majorarea contribuţiilor pentru veniturile independente.

Potrivit proiectului de OUG, rămân scutite de la plata CAS ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi suferite în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajatori pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul colectiv de muncă. În schimb, angajatorii care vor oferi salariaţilor, cu diverse ocazii, cadouri a căror valoare depăşeşte 150 de lei vor trebui să le includă în baza de calcul pentru CAS, transmite Mediafax.
"Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai salariaţilor cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu intră în baza de calcul, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 de lei", se arată în proiectul de act normativ.
Potrivit documentului, persoanele cu venituri din activităţi independente vor plăti din 2011 contribuţii de asigurări sociale de cel puţin 25,36 la sută şi până la 35 la sută din venituri, aproape dublu faţă de nivelul actual. Astfel, contribuţia de asigurări sociale de stat (pensii) ar urma să crească de la zece la sută la 24,43 la sută, contribuţia de asigurări sociale de sănătate de la cinci la sută la 8,35 la sută, iar cea la bugetul asigurărilor pentru şomaj de la 0,5 la sută la 0,78 la sută.
Prin proiect se mai introduce o contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate de 0,85 la sută şi o contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale de 0,15 la sută-0,85 la sută, diferenţiată în funcţie de clasa de risc.
Foto: metaphysics-for-life.com