|
| Marţi pentru cei mici
Agenda zilei de marţi, 9 februarie, e generoasă numai cu cei mici. De la ora 9 dimineaţa, la Teatrul Gong, copiii sunt aşteptaţi la piesa „Puiul de lebădă”, în regia Monicăi Baldea. Spectacolul este o adaptare după povestea scrisă de autorul de literatură pentru copii Hans Christian Andersen, care are drept erou un boboc de lebădă, clocit decăatre o raţă. De la ora 10.15, vine rândul „Prinţului fericit”, în regia lui Lilly Krauss – Kalmar. Piesa este o poveste emoţionantă despre prietenie, generozitate şi dragoste. De la ora 19, copiii vor putea urmări „Renul soare”, în regia lui Ombline de Benque. Inspirat dintr-un basm popular siberian, spectacolul prezintă aventurile unui băieţel în căutarea soarelui, pe un tărâm magic unde animalele vorbesc.
Miercuri e balet
Cei care nu au reuşit să ajungă la Gong, marţi, să vadă piesa „Prinţul fericit”, pot veni miercuri, 10 februarie, de la ora 11. De la ora 17, la Biblioteca Astra, va avea loc lansarea lucrării „Monografia şcolilor din Sălişte” de prof. Maria Hanzu. Lucrarea de peste 600 de pagini este un document nepretuit. „Informată, serioasă, bine scrisă, măsurată în aprecieri, lucrarea ne îmbogăţeşte cunoştintele despre un trecut tot mai inaccesibil şi tot mai ignorat de către generaţiile actuale”, spune criticul Nicolae Manolescu.
Teatrul de Balet Sibiu va relua spectacolul “Spărgătorul de Nuci”, miercuri, la Casa de Cultură a Sindicatelor, începând cu ora 19. Biletele se găsesc la Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, iar în seara spectacolului se vor găsi la Casa de Cultură a Sindicatelor. Preţul unui bilet este de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari.
Joi cu teatru şi concert
De la 10, o nouă reprezentaţie a „Prinţului fericit” va avea loc la Teatrul Gong. Tot copiii sunt invitaţii de seamă şi ai Bibliotecii Astra, unde între orele 10-16, în foaierul Corpului B, va avea loc cea de a treia ediţie a Carnavalului poveştilor.
Adulţii sunt aşteptaţi de la ora 18, la Academia Evanghelică Transilvania, la un recital bilingv româno – german. Este vorba de „Turnul care respiră”, interpretat de Cătălin Neghină şi Enikö Blenessy.
De la ora 19, la Teatrul Naţional Radu Stanca, se va juca „Plastilină”, de Vasili Sigariev. Regia este semnată de Vlad Massaci, iar scenografia de Andu Dumitrescu.
Tot de la ora 19, Filarmoncia de Stat Sibiu vă propune, ca în fiecare joi la sala Thalia, un concert simfonic. Dirijor este Theo Wolters, Olanda, iar soliştii sunt Icon Art Ensemble şi Bogdan Sărăţean. Din program fac parte I.Stravinsky – „Povestea soldatului” (Suita pentru şapte instrumentişti şi un povestitor, M.Ravel – Suita pentru orchestra „Mama mea gâsca” şi J.Massenet – Suita nr.7 pentru orchestra „Scene alsaciene”.
Foto: Ovidiu Matiu
|
|
|
|
| Gogoşile gălbioare stau rânduri-rânduri, în tava de cuptor, ca nişte soldăţei rotunzi. Mirosul de cafea a înviorat cuibul de lole, dis-de-dimineaţă. Cei trei tineri, din gaşca Drăcuşorului, şi-au îmbrăcat deja salopetele zdrenţuite. În cleştii mari, din lemn, vâră gogoşile cu care vor momi oamenii pe stradă.
Îşi lasă măştile groteşti pe faţă, îşi aranjează cozile lungi şi împletite, iau biciul într-o mână şi cleştele în alta, şi, în sunet de talangă, pornesc spre locul de întâlnire. Tocmai în celălalt capăt al Agnitei.
Azi-noapte a nins uşor şi străzile sunt, acum, pufoase şi albe. Niciun suflet nu ieşit, încă, să guste din aerul sticlos. Doar lolele, ameninţătoare.
De departe se aude dăngănitul clopotelor şi cu cât te apropii, marea de siluete negre, care viermuiesc sub o poală de deal, îţi dă un sentiment de nelinişte. Lola şefă, cu o portavoce, face ordine printre drăcuşori. Sunt nouă găşti, majoritatea tineri şi foarte tineri, care înlocuiesc vechile bresle ale saşilor. Este şi o gaşcă de pitici, lole de-o şchioapă, care se ţin de „coada” unei lole mamă. Toată lumea se aşează, ordonată, pentru poza de grup. „Se aud clopotele în poză?”, urlă unul de sub mască şi atunci toate lolele încep să sară pe loc şi să mişte din coadă, zornăitul devenind aproape asurzitor. O dată poza gata, lola şefă dă ordinul de plecare. „Luaţi-vă de bice!”. Se fac două coloane frumos aliniate de lole. În mijlocul lor, e gaşca celor mici, urmată de reprezentanţii breslelor, ursul, căluţul, jonglerul cu pahare cu vin, şi cei care poartă lada de zestre, steagul. În fruntea şi în coada alaiului sunt vreo şase lole, care rotesc biciul deasupra capului şi apoi pocnesc de zici că au petarde în vârf. Muzicanţii au început să cânte.
Un autocar de Sighişoara a tras pe dreapta şi şoferul filmează, încântat, cu telefonul mobil, zgomotoasa paradă. Agniţenii au început să iasă la geamuri şi la porţi. Lolele nu fug, ci merg ordonat, cel puţin deocamdată. Din ce în ce mai mulţi au început să urmeze alaiul. Urmează prima oprire, la o răspântie de drumuri. Dansează ursul, pentru breasla cojocarilor, dansează căluţul, pentru breasla croitorilor jonglerul învârte doaga pe care stau în echilibru trei pahare de vin, pentru breasla dogarilor, fanfara cântă. Şi lolele pornesc, din nou, la drum. Agniţenii sunt din ce în ce mai mulţi, merg la braţ, agale, şuşotind între ei, salutând pe cei rămaşi în poartă.
„În fiecare primăvară, breslele îşi schimbau starostele. Alaiul de lole însoţea starostele, care trebuia să predea o mulţime de obiecte şi însemne, cum e lada şi steagul. Obiceiul era ca unele lucruri din acestea să se fure şi, atunci, acest alai apăra patrimoniul breslei, de la un staroste la celălalt”, îmi explică un agniţean. După desfiinţarea breslelor, obiceiul a dispărut, însă saşii l-au reluat, după un timp, şi a fost păstrat până în '90, când saşii au plecat. „Bogdan Pătru, învăţător de limba germană, le-a explicat copiilor cum fugeau saşii, pe vremuri, ca lole, şi cei mici au vrut să facă şi ei. Împreună cu o parte din părinţi, au făcut aşa, o ieşire, în 2006, mai mult cu aspect didactic, dar a avut aşa un succes că toţi au vrut să se reia obieciul.” „Când întâlneşti o lolă, ori primeşti o gogoaşă, ori îţi dă cu biciul”, râde el, „dar de obicei te prinde cu biciul, te învârte şi îţi dă o gogoaşă, ăsta e dansul lolelor”. După fugă, toate lolele se împart pe grupuri, pe găşti, merg pe la casa fiecăruia, mănâncă, beau vin, pocnesc din bici, cântă şi alungă spiritele rele. La ora 6 seara, toate lolele îşi dau jos masca.
Ajunşi în faţa primăriei, alaiul se opreşte din nou, într-o mare de oameni. Agniţenii stau ciorchine la geamuri, alţii căţăraţi pe garduri. Primarul spune câteva cuvinte, la fel şi lola şefă - Bogdan Pătru. Urmează aceleaşi dansuri şi lolele zornăie şi pocnesc din bici şi mai abitir, să alunge spiritele şi iarna grea. Apoi se cântă imnul Transilvaniei, în germană şi română, şi lolele pornesc din nou.
Ultima oprire, aproape la ieşirea din oraş. „Umflatule! Dă-te jos să vezi lolele, lasă damigeana!”, urlă râzând unul, spre un tânăr care priveşte din casă, de la căldură. „Vecinăăă, bagă şi mie repede telefonul la încărcat, să fac poză lu' asta mică cu lolele”, urlă o alta. Ultimele dansuri, ultimele pocnete. Gata. Lolele fac, acum poze, şi-au ridicat măştile, se pupă cu neamurile, se încălzesc cu ceai din termos, împart gogoşile rămase. Încet mulţimea se destramă. Diseară e marele bal al lolelor. Unele pleacă liniştite, cu familiile, să ia masa de duminică. Alte lole, mai nebune şi mai tinere, o iau la fugă, în gaşcă, spre petrecerea care le aşteaptă, chiuind şi pocnind din bici.
Foto: Ovidiu Matiu
|
|
|
|
| Complexul sportiv de iarnă de la Bâlea Lac ce va fi inaugurat, pentru al doilea an consecutiv, la data de 20 februarie şi care include piste de sănii, snowpark cu o varietate de construcţii de gheaţă şi zăpadă, precum şi traseu de dual mountainbike, cu elemente din gheaţă, va beneficia, la deschidere, de o serie de concursuri dotate cu premii totale în valoare de peste 4.000 euro. Potrivit managerului de proiect Inge Florea “evenimentul va debuta cu un concurs de snowboard şi schi rezervat copiilor sub 14 ani şi va fi urmat de ciclism montan gravitaţional la care vor participa, în sistem eliminatoriu, rideri nu doar din România, ci din întreaga Europă. În paralel, turiştii pot participa la concursuri de patinaj şi săniuş”. Până atunci însă, de Valentine’s Day, este programată prima cununie religioasă la biserica de gheaţă din staţiunea montană sibiană. Un cuplu din Craiova a ales să îşi petreacă noaptea nunţii la minus câteva grade Celsius.
|
|
|
|
| Teatrul de Balet Sibiu va relua spectacolul “Spărgătorul de Nuci”, miercuri, 10 februarie, la Casa de Cultură a Sindicatelor, începând cu ora 19.
Biletele se găsesc la Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, iar în seara spectacolului se vor găsi la Casa de Cultură a Sindicatelor. Preţul unui bilet este de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari.
|
|
|
|
| Fonduri europene, patru ani de muncă în teren, informări în şcoli şi în comunităţi locale, acesta este, în linii mari, planul pentru a salva acvila ţipătoare mică, specie aflată în pericol. România este una din cele mai importante zone de cuibărit pentru această acvilă, aici fiind aproximativ 22 la sută din populaţia speciei la nivelul Uniunii Europene. Iniţiatorii proiectului au fost chiar sibienii
Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu, alături de Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus” şi Societatea Ornitologică Română, au demarat, la începutul acestui an, un proiect pentru „Conservarea acvilei ţipătoare mici în România”, finanţat de Comisia Europeană. Proiectul se va derula în perioada 2010-2013. Proiectul se va desfăşura în 12 situri Natura 2000, dintre care cele mai importante sunt siturile: Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului, Podişul Hârtibaciului şi Piemontul Făgăraşului.
Acvila ţipătoare mică este o pasăre răpitoare a cărei zonă de cuibărire este restrânsă, în principal, în partea centrală, estică şi de sud-est a Europei. Specia este considerată a fi “în declin”, fiind estimată la 20.000 de perechi la nivel global. România este una dintre cele mai importante zone de cuibărit. Ca rezultat al celor mai recente studii, populaţia de acvilă ţipătoare mică din ţară este estimată între 2000 - 2300 de perechi, reprezentând aproximativ 22 la sută din populaţia speciei la nivelul Uniunii Europene şi zece la sută din întreaga populaţie la nivel global.
Cele mai multe perechi cuibăritoare de acvilă ţipătoare mică se găsesc în Transilvania (Regiunea 7 Centru), în vestul României şi pe pantele estice ale Carpaţilor. O populaţie mică există, de asemenea, în estul, sud-estul şi sudul României.
Principalele activităţi în cadrul proiectului „Conservarea acvilei ţipătoare mici în România” vor consta în muncă de teren pentru culegerea datelor despre specie, organizarea de întâlniri de informare şi discuţii cu factorii interesaţi, stabilizarea cuiburilor afectate şi aşezarea de platforme pentru cuiburi în zone sigure, realizarea unor lucrări demonstrative pentru un management al paşunilor adecvat speciei, izolarea liniilor de înaltă tensiune în zonele cheie pentru evitarea electrocutării păsărilor, activităţi de educaţie în şcoli, ce vor implica peste 1000 de elevi.
Foto: Petar Petrov/AP
|
|
|
|
| Monica Tatoiu lansează cartea „Politic (in)corect - Despre România, dar cu dragoste”, sâmbătă, 6 februarie, ora 17, la Librăria Humanitas de pe Bălcescu 16, ocazie cu care autoarea şi Lucian Robu va discuta despre politică, valori vechi şi noi.
Cartea este, în fapt, un dialog între arhitectul Camil Roguski şi Monica Tatoiu, despre trecutul recent al României. Arhitectul Camil Roguski se lasă “descusut” cu naturaleţe de Tatoiu, depănând poveşti despre personaje cunoscute ale politicii autohtone, dar şi despre întâmplări personale legate de contextul socio-politic. Cartea se adresează, în primul rând, tinerilor.
Volumul „Politic (in) corect - Despre România, dar cu dragoste” va fi expus pentru vânzare la un preţ promoţional.
Participantii vor avea parte de un moment muzical oferit de către Valerio DiNatale - chitară şi Alexandru Rebreanu - flaut.
„Cartea va fi un succes, o clătinare a convingerilor noastre şi o spovedanie indirectă a celor doi morţi fără slujbă. S-ar putea ca după “gustarea” conţinutului ei privitor la firea, la viaţa, la credinţa lor, Dumnezeu să-l preschimbe în iertarea lor şi în iertarea noastră.(...) Este un fel de autobiografie creată din inserţia unor biografii, cele care îl acaparează, îl impresionează şi îl deconectează totodată pe cititor.” Rodica Radivoiovici
|
|
|
|
| Vineri expoziţie şi teatru
Trecutul şi prezentul lolelor din Agnita sunt surprinse în expoziţia organizată de Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, a cărei vernisaj va avea loc vineri, 5 februarie, de la ora 13. „Obiceiul Lolelor din Agnita. Trecut şi prezent” poate fi vizitată la Muzeul „Franz Binder” din Piaţa Mică, nr. 11. Aceasta cuprinde lăzi şi sigilii de breaslă de secol 17-18, steaguri de breaslă, imagini de arhivă, dar şi reconstituirea unui interior săsesc de secol 19, specific oraşului Agnita. Vernisajul va fi urmat de proiecţia unor filme documentare, care prezintă obiceiul „Lolelor”.
Iubitorii teatrului sunt invitaţi la o piesă clasică, tot vineri, de la ora 19 – O noapte furtunoasă, de I. L. Caragiale, la Teatrul Naţional "Radu Stanca". Regia este semnată de Şerban Puiu, iar scenografia de Luana Drăgoescu.
Sâmbătă cu poezie, muzică şi dans irlandez
În fiecare sâmbătă a lui februarie, de la ora 18, în Sacristia Bisericii Evanghelice din Sibiu va avea loc câte un concert sub genericul "Muzică din linişte". Concertele camerale vor fi susţinute de solişti instrumentişti şi vocali, acestea alternând cu momente poetice dar şi momente de linişte. Intrarea este liberă.
Tot de la ora 18, sunteţi invitaţi la o lansare de carte. La Librăria Humanitas de pe Nicolae Bălcescu, Monica Tatoiu va lansa "Politic INCorect", un dialog cu Camil Roguski. Invitatul evenimentului este Lucian Robu.
De la ora 19,30, la Casa de Cultură a Sindicatelor, Compania Naţională de Dans a Irlandei vă va încânta cu spectacol de muzică şi dans specific irlandez. Coregrafia aparţine lui Marc C. Tynon.
Dacă preferaţi o piesă de teatru, aveţi de ales între Capricii, de Olga Mateescu, sau Femeia ţintă şi cei zece amanţi, de Matei Vişniec. Prima va avea loc de la ora 17, la Centrul de cercetări avansate în domeniul artelor spectacolului din cadrul Universităţii Lucian Blaga – Facultatea de Litere şi Arte. Regia şi scenografia aprţin lui Dan Glasu. Femeia ţintă şi cei zece amanţi va fi pusă în scenă la Teatrul Naţional "Radu Stanca". Regia aparţine lui Claire Dancoisne, iar scenografia Liei Manţoc.
Duminică fug lolele
Cel mai important eveniment al ultimei zile de weekend este Fuga Lolelor, care va avea loc între orele 10 şi 17, în oraşul Agnita.
Urmează teatru. Primii sunt cei mici, care sunt invitaţi la teatrul Gong, să urmărească aventurile lui Dorothy, din vrăjitorul din Oz, de la ora 11. De la 17, Casa de Cultură a Sindicatelor, sala de sport, găzduieşte piesa Ceai-Hov, după trei piese scurte de Cehov - Jubileul, Cerere în căsătorie şi Ursul, în regia lui Marian Râlea. De la ora 19 nu puteţi pierde Take, Ianke şi Cadîr, de Victor Ion Popa. Piesa regizată de Dan Glasu are loc la Teatrul Naţional "Radu Stanca".
|
|
|
|
| Complexul de cleştar de la Bâlea Lac s-a îmbogăţit, la finele săptămânii trecute, cu încă o “bijuterie”. Este vorba de altă premieră în România şi anume amenajarea unui patinoar la cea mai mare altitudine: 2.034 m. Acesta face parte din deja tradiţionalul “Winter Park”, zonă special amenajată pentru iubitorii schiului, snowboardului, tubbingului sau a clasicei săniuţe, dispunând de patru pârtii, cu o suprafaţă totală de circa 8.000 m.p. Cel mai înalt patinoar din ţară are o suprafaţă de 400 m.p. iar cei care doresc să îl încerce o pot face şi cu patine închiriate în schimbul sumei de 25 lei.
|
|
|