| 17 Februarie, 2012 ora 08:40:00 | Comentarii: 0 | Vizualizari: 165 |
Piaţa monetară-evoluţia banilor electronici şi efectele respective
Bani electronici, bani digitali, carduri...o mulţime de noi termeni care în urmă cu 10-15 ani erau panteu cea mai mare parte a populaţiei României cu totul necunoscuţi. Dar ce sunt banii electronici, la ce ajuta aceştia?
Banii electronici sau banii digitali se referã la acei bani şi tranzacţii efectuate prin mijloace electronice utilizând Internetul şi care au o valoare digitalã stocabilã. Aşadar, în cadrul comerţului electronic nu este necesară deplasarea la bancă pentru a plăti ofertanţii sau furnizorii de bunuri şi servicii, rolul băncii fiind acela de a transforma banii lichizi în biţi. Reglementarea ofertei de bani intr-o economie este sarcina unei institutii relativ independente - Banca Centrală - care decide în privinţa ofertei de bani. Reglementarea ofertei de bani se numeşte politică monetară.
În literatura de specialitate, inflaţia se defineşte ca fiind o creştere generalizată a preţurilor în condiţiile în care puterea de cumpărare a actorilor pe piaţă scade. Acest lucru se exprimă în termeni monetari prin faptul că preţurile bunurilor şi serviciilor cresc, cantitatea de bani(fizici şi de cont) creşte, iar puterea de cumpărare a unei unităţi monetare scade.
În sens restrâns, putem vorbi despre inflaţie din momentul apariţiei banilor de hârtie puşi în circulaţie de băncile centrale de emisiune, ca un instrument în mâna statului de a face faţă cheltuielilor publice mai mari decât veniturile aferente. Principala consecinţă a unei asemenea practici a fost mărirea preţurilor la bunurile şi serviciile din economie, urmată de şomaj, conflicte sociale etc.
În sens larg, până la apariţia banilor, societatea omenească s-a confruntat cu o pseudo - inflaţie prin troc, deoarece a existat fenomenul "deprecierii" unităţilor de schimb de pe piaţă, în timp ce după apariţia banilor, aceasta a cunoscut o inflaţie prin bani (monede), datorată scăderii puterii de cumpărare a deţinătorilor de monede din metal preţios prin diferite tehnici.
Banii electronici pot fi împărţiţi în două categorii: cu identitate şi anonimi. Dacă un cumpărător foloseşte banii "cu identitate", atunci banca poate reconstitui traseul tranzacţiilor şi al banilor transferaţi. Dacă în schimb se folosesc banii anonimi, nimeni nu poate reconstitui traseul banilor cheluiţi.
În comerţul electronic o tranzacţie poate fi înţeleasă ca reprezentând o serie de acţiuni desfăşurate de trei participanţi: clientul, comerciantul şi banca. La iniţierea tranzacţiei electronice, comerciantul şi banca se pun de acord cum să fie efectuat transferul banilor, folosindu-se unul sau mai multe sisteme electronice de plată. Apoi clientul poate comanda câte ceva de pe site-ul Web al comerciantului. După lansarea comenzii se pot derula diferite acţiuni: comerciantul trimite clientului o confirmare prin e-mail, clientul îşi transferă către bancă numărul cărţii sale de credit, banca verifică informaţia despre cartea de credit şi verifică solvabilitatea cumpărătorului, iar dacă totul este în regulă, valoarea bunurilor cumpărate este transferată în contul vânzătorului. Articolul comandat este livrat către cumpărător şi tranzacţia este finalizată. În funcţie de protocolul încheiat dintre bancă şi furnizor, acesta din urmă poate avea acces la datele de identificare ale cumpărătorului sau respectivele date pot să rămână secrete.
Comerţul electronic va putea evolua dincolo de un anumit nivel doar atunci când consumatorii obişnuiţi vor percepe un mecanisn de plată electronic la fel de sigur ca cel obişnuit. Astfel, cele mai obişnuite mecanisme de plată sunt:
• plată prin Internet - de îndată ce a fost pus în funcţiune un sistem de vânzări on-line, comerciantul va putea vinde 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, peste tot în lume pe unde a ajuns Internetul. Mai mult, cumpărătorii şi clienţii potenţiali vor avea acces la informaţii de ultimă oră referitoare la produse, servicii, preţuri şi disponibilitatea acestora. Dar comerciantul va trebui să se asigure ca sistemul informatic să fie disponibil non-stop şi în tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor, facturarea, procesarea plăţilor şi remiterea banilor;
• cartea de credit - reprezintă cea mai utilizată formă de plată prin Internet. Utillizarea acesteia este simplă: clienţii care navighează în cadrul unui site web şi decid să achizitioneze un produs sau serviciu trebuie să introducă informaţiile despre cartea de credit prin intermediul unui formular HTML Conţinutul completat (tipul cardului, numărul acestuia, numele proprietarului şi data expirării cardului) este trimis site-ului web, unde informaţia este colectată şi trimisă la bancă.
La sfârşitul anului 2010 în România existau 12,58 milioane de carduri valide, potrivit datelor BNR. Probabil, cel mai important avantaj cu privire la politica monetară este scăderea inflaţiei - banii electronici au un efect non-inflaţionist.
Problema banilor electronici este un subiect discutat în permanenţă atât de către reprezentanţii ţării şi ai Băncii Naţionale cât şi de cei ai Uniunii Europene astfel încât este interesant de urmărit care va fi evoluţia acestora în următorii ani atât la nivel naţional cât şi la nivel european.
Nu exista comentarii la acest articol inca.
Adauga un comentariu
 |
