De la sintagma „oikos nomos”, provenita din vechea Elada, termenul de economie a evoluat extrem de mult, dob$ndind noi valente de-a lungul timpului. Deseori minimizat ca importanta, deseori blamat (sa ne aducem aminte de perioada „Evului Mediu intunecat”, cand figurile religioase asociau termeni precum dob$nda cu diavolul insusi), expresia a ajuns in ziua de astazi un termen deosebit de important pentru multitudinea aspectelor vietii noastre, pornind probabil, de la motto-ul disciplinei, conform careia „o nevoie satisfacuta creaza alte nevoi”. Av$nd in vedere aceste aspecte si consider$nd demersul economic primordial acela de alocare eficienta a resurselor, si asa extrem de limitate, se ridica, din nou, problema diminuarii efectului de entropie pe care societatea umana il manifesta. Cum putem insa evada din sfera teoriei, destul de frumoasa si sterila, spre aspectele practice esentiale pentru limitarea impactului nostru asupra planetei? Ca sa fim cinstiti, trebuie sa admitem faptul ca exista oameni, in ziua de astazi, care nu sunt nicidecum adeptii teoriei incalzirii globale, degradarii mediului, actiunii negative a oamenilor asupra Pam$ntului. Argu­mentele acestora, suficient de fundamentate stiintific, cateodata prezentate chiar ironic sau arogant, sunt menite sa atraga suficienti adepti de partea lor. Ce ne facem insa daca acesti oameni nu au dreptate? Ce ne facem daca intr-adevar acesti oameni de stiinta si specialisti (a caror reputatie nu o pune nimeni la indoiala), se inseala? Ce ne facem daca de fapt, scenariile din filme precum „2012” sau „Avatar”, dincolo de un holywood-ism clasic si deja devenit cliseu, ascund un alt secret, mai negru dec$t ne-am fi putut imagina? As dori sa incep prin a mentiona ca sunt un adept al impactului negativ al oamenilor, in general, asupra planetei. Asadar, sustin nevoia urgenta de a lua masuri concrete in sensul reducerii daunelor pe care le cauzam. Insa trebuie sa privim acest aspect din punct de vedere economic, deoarece importanta conceptului este cov$rsitoare. Dar nevoia concreta de astfel de actiuni nu este reflectata de int$lniri de genul Copenhaga, unde, datorita birocratiei, progresele au fost fie inexistente, fie reduse. Nevoia concreta ar trebui, in opinia noastra, sa porneasca de la educarea corecta a indivizilor. Oamenii au devenit extrem de consumatori, ritmul de consum a crescut in progresie geometrica, comparativ cu ritmul de crestere a veniturilor. Iata versurile unei melodii foarte cunoscute, „oamenii cheltuie si banii pe care nu-i au”. Calatoresc fara sa aiba mijloacele necesare pentru a intretine calatoria respectiva. Unde ar fi raspunsul? Unde ar fi solutia? In primul r$nd, demersul educativ este unul de durata. Rezultatele se vor vedea in 15 – 20 de ani, atunci c$nd copilul pe care il invatam sa nu arunce h$rtii pe jos, sa stinga lumina atunci c$nd iese din camera, va reusi sa propage acest demers mai departe. Avem insa, din perspectiva economica, de-a face cu trei aspecte esentiale, ilustrata ^n foto 1. Deseori, aceste concepte se afla in conflict unul cu celalalt. Sau, mai bine zis, interesele oamenilor „din umbra” se afla in conflict. Sa luam, de pilda, profitul. C$te din companiile petroliere pun accent pe componenta dezvoltarii durabile mai mult dec$t pe componenta profit? C$te pun accent mai mult pe calitatea mediului comunitatilor pe care le afecteaza dec$t pe secatuirea resurselor? Intrebare retorica, cu raspuns trist. Iar actiunile de responsabilitate sociala, desi laudabile, reprezinta doar „v$rful icebergului”. La nivel declarativ, fiecare companie implementeaza masuri pentru dezvoltarea durabila. Dar c$te dintre companiile producatoare de electrice si electrocasnice, autovehicule, produse chimice si petroliere au reusit sa treaca, din sfera declarativa in cea concret, practica? Cred ca le putem numara pe degete. Timpul pentru autoeducare este acum. Oare chiar ne pasa at$t de putin de cei ce vor urma? Care ar fi o modalitate concreta de a face acest lucru? Asa cum spuneam, autoeducarea, coroborata cu educarea indivizilor. Trebuie sa realizam trecerea de la nevoi materiale la nevoile motivationale. Sa motivam oamenii sa constientizeze necesitatea rationalizarii consumului lor. Acest deziderat este insa ceva ce, in ziua de astazi, ram$ne un simplu deziderat, o utopie. De ce? Pentru ca, in special in fostele tari din blocul comunist, consumatorii au fost si asa zeci de ani captivi unui sistem care incorseta orice tentativa de cheltuire a banilor. Asadar, proaspat scapati de aceasta „stafie” (20 de ani nu reprezinta mult, in spectrul istoriei), este normal ca oamenii sa lase apa sa curga la dus, sa adoarma cu televizorul sau calculatorul aprins, sa cumpere produse sofisticate. Este, daca mi se permite, o refulare a zecilor de ani de privatiuni si nevoi pe care i-am avut p$na acum. Sau mai bine spus, cei de dinaintea mea i-au avut, deoarece nu ma pot include in generatia care a trait sub comunism, av$nd putini ani atunci. {i iata ca, acum, la putin timp dupa aceste turbulente majore din istoria oricarei tari, este nevoie de reeducare, dar o reeducare globala, pentru toti cetatenii planetei. Insa, aici intervine utopia, pentru ca, niciodata, de pilda, un cetatean din Asia de Sud Est (regiune eminamente saraca, vorbind despre populatia majoritara) nu va fi deschis la educatie ecologica asa cum este deschis un vest european. Oare unde vom fi peste 50 de ani? Ce mutatii vom produce planetei? C$t de constienti vom fi de necesitatea conceptului de dezvoltare durabila peste at$tia ani? Vom fi capabili sa devenim eco-eficienti? Campaniile „verzi” cheltuie miliarde de euro, dolari, dar asta nu conteaza daca efectul imediat, si propagat nu v-a fi suficient de puternic. Aceste c$teva cuvinte nu sunt menite neaparat pentru a oferi raspunsuri, ci pentru a da nastere unor intrebari. Este bine sa ne punem aceste intrebari, pentru ca astfel vom fi singuri fortati sa g$ndim, sa gasim solutii, impreuna, prin cooperari reale, nu declarative. Sa speram ca vom fi suficient de lucizi pentru a lua deciziile corecte, altminteri viitorul nu suna prea bine...
Ziar

Un psiholog poate oferi unui elev sibian doar o consultaţie de 2 ore pe an. Aceasta deoarece numărul psihologilor din unităţile de învăţământ este la jumătate faţă de cât ar fi necesar în judeţul Sibiu. În plus, un logoped, raportat la populaţia şcolară din judeţ, ar putea acorda unui copil doar 7 minute pe an. Prof. psiholog Daniela Moldovan, director al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Sibiu, a cerut includerea unor sume, în viitor, la bugetul Consiliului Judeţean, pentru dezvoltarea reţelei de profesori de sprijin, logopezi şi psihologi. În cadrul dezbaterii publice privind strategia de dezvoltare a judeţului, care a avut loc miercuri, reprezentanţii CJ au dat asigurări că aceste cereri au fost incluse. „Am făcut un studiu privind repartiţia acestei categorii pe populaţia şcolară şi ne aflăm mult sub media pe ţară. Populaţia şcolară a judeţului este de 66.213 elevi, de la nivelul preşcolar la liceal. La 800 de elevi, cât este norma unui psiholog, ar trebui să avem 82 de psihologi, iar noi, acum, avem 44. Unui psiholog îi revin 2 ore de copil, pe an. La logopezi, raportat la populaţia şcolară, avem 7 minute de copil, pe an. În aceste condiţii, eficienţa este inexistentă”, a spus Daniela Moldovan.
Ziare din Sibiu

Tinerii interesaţi de o carieră în rândurile Jandarmeriei sunt invitaţi la sediul de pe calea Poplăcii nr. 85, unde vor primi detalii şi informaţii legate de admiterea în instituţiile militare de învăţământ. Cei care îndeplinesc condiţiile vor primi ajutor la întocmirea dosarului de candidat, dar vor fi informaţi şi despre opţiunile pe care le au după absolvirea instituţiei de învăţământ. Drepturi pe durata şcolarizării: - şcolarizare gratuită în instituţia militară în care a fost declarat admis; masă, cazare şi echipamente gratuite; - asistenţă psihologică, medicală şi echipamente gratuite; - soldă lunară; - învoiri şi permisii. Drepturi de care beneficiază cadrele militare jandarmi: - repartiţie în unităţile Jandarmeriei Române, în funcţie de medie, opţiunea absolventului şi posturile vacante; - soldă lunară; - echipament, hrană, asistenţă medicală, medicamente gratuite; - concedii şi scutiri medicale plătite; - concediu şi îndemnizaţie pentru creşterea copilului; Pentru înscriere trebuie să îndeplineşti următoarele condiţii: - să  ai cetăţenie română şi domiciliul în România; - să  cunoşti limba română scris şi vorbit; - să  fii absolvent de liceu cu diplomă de bacalaureat; - să  nu fi fost exmatriculat, pentru abateri disciplinare, dintr-o instituţie de învăţământ; - să  ai capacitate deplină de exerciţiu; - să  fii declarat apt medical, fizic şi psihic;     - să  ai un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate; - să  nu ai antecedente penale, sau să nu fi în curs de urmărire penală  ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni; „La Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sibiu vei fi consiliat, ajutat şi îndrumat către acel tip de carieră  şi specialitate ce corespunde cel mai bine aspiraţiilor, atitutidinilor, aptitudinilor, vârstei şi pregătirii pe care le ai.  Nu te costă nimic să te informezi. Nu ezita să pui întrebări, să ceri lămuriri, colegii mei îţi vor răspunde cu plăcere şi promptitudine. Pentru alte detalii referitoare la pregătire, beneficii, instituţiile de învăţământ pentru care poţi opta, modul de organizare şi desfăşurare a admiterii, tematica, bibliografia şi probele de concurs, la sediul unităţii sibiene de jandarmi, Compartimentul Resurse Umane, telefonic la numărul 0269233190 interior141 sau pe pagina de web www.jandarmeriasibiu.ro ", spune Alexandru Costea, ofiţer de relaţii publice al inspectoratului.  Pentru sesiunea de admitere 2010 Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Sibiu selecţionează candidaţi pentru următoarele instituţii militare de formare a personalului Jandarmeriei Române: A.Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti, facultatea de drept, arma jandarmi – curs zi – băieţi şi fete – 100 de locuri specializarea >Ordine şi Siguranţă publică, din care 5 locuri pentru rromi B.Şcoala militară de subofiţeri jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani, băieţi şi fete – 159 de locuri dintre care 5 locuri pentru rromi şi 4 locuri pentru SPP C.Şcoala militară de subofiţeri jandarmi Fălticeni, băieţi şi fete – 150 de locuri dintre care 5 locuri pentru rromi
Ziare din Sibiu

Odată congresul terminat, PNL Sibiu se pregăteşte de alegeri. Deocamdată, pentru preşedinţia organizaţiei judeţene, şi-a anunţat candidatura doar deputatul Mircea Cazan. Acesta a spus că îşi doreşte competiţie, dar şi că vrea alături o echipă, cu care să pregătească alegerile din 2012. „S-a terminat acest congres, acum ne apucăm de treabă. Va urma următorul pas, alegeri la nivelul organizaţiilor comunale, locale, orăşeneşti, municipale şi la judeţ. Conform vechiului şi acualului statut, aceste alegeri trebuie anunţate cu 30 de zile înainte. Noi am avut o delegaţie permanentă pe 22 februarie în care am anunţat începerea alegerilor, s-a făcut un calendar şi acesta va fi înaintat tuturor organizaţiilor. Deşi va fi o săptămână liberă, de Paşti, vom încerca să îl respectăm”, a spus Cazan, miercuri. Alegerile vor avea loc la sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai. Sibienii speră că va veni o delegaţie numeroasă, de la nivel central, inclusiv preşedintele Crin Antonescu, dar depinde de program. Pentru preşedinţia organizaţiei judeţene vor vota 300 de delegaţi din judeţ. Până acum, doar Mircea Cazan a declarat că va candida pentru preşedinţie. „Voi lăsa libertate totală şi voi încerca să alcătuiesc o echipă, cât se poate de lărgită, începând de la Mitea, Dicu, Neagu, Boitan, să aducem partidul undeva la 30 la sută şi în judeţul Sibiu. Singur nimeni nu poate atinge acest obiectiv”, a declarat Cazan. „Nu cunosc să mai dorească cineva (să candideze pentru funcţia de preşedinte n.r.), cred că mai sunt două-trei curente, dar mi se pare normal ca într-un partid liberal să fie o competiţie. M-aş bucura să fie o competiţie. Discuţii au fost, probabil, şi acum îşi evaluează fiecare şansele”, a mai spus acesta.
Stiri din Sibiu

Preşedintele PNL Sibiu, Mircea Cazan, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că un europarlamentar PNL îşi va deschide cabinet, la Sibiu, în scurt timp, şi anume Ramona Mănescu. „Peste două sau trei săptămâni vom deschide un cabinet al unui europarlamentar PNL, la Sibiu. Am avut mai multe discutii cu dânsa şi va veni să îşi deschidă cabinetul. Vom pregăti un proiect şi un program împreună”, a spus Cazan. Ramona Nicole Mănescu a fost aleasă europarlamentar pe listele PNL în cadul scrutinului din 7 iunie 2009. Este membru în Comisia pentru dezvoltare regională şi membru supleant în Comisia pentru Cultură şi Educaţie. S-a născut la 6 decembrie 1972. A urmat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1999. A urmat o serie de cursuri postuniversitare de perfecţionare, precum Geopolitică şi Geostrategie, Securitate Internaţională, Managementul structurilor de securitate, la Universitatea Naţională de Apărare (2005); Drept internaţional public, drept comunitar, Relaţii Internaţionale, Studii europene şi euro-atlantice, Institutul Diplomatic Român (2006). A absolvit, tot în 2006, un master de Relaţii internaţionale şi integrare europeană la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti. Din septembrie 2000 până în mai 2005, a fost avocat la cabinetul individual de Avocatură 'Ramona Nicole Mănescu'. A lucrat, din ianuarie 2002 până în decembrie 2004, ca expert parlamentar în consilierea vice-preşedintelui Comisiei de Apărare, Afaceri Interne şi Securitate Naţională din Camera Deputaţilor. Din mai 2005 până în 2007, a fost vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Tineret. Este membru PNL din februarie 1990, preşedinte al Organizaţiei Tineretului Naţional Liberal sector 6, în perioada 1996 - 1997, membru al Departamentului de Relaţii Externe a PNL (1996 - 2004), Ofiţer Internaţional al TNL (2001 - 2002), vicepreşedinte TNL (2002- 2005) şi vicepreşedinte IFLRY - Federaţia Internaţională a Tineretului Liberal, Raportor al Comisiei pentru Afaceri Externe a Delegaţiei Reprezentanţilor Naţionali a PNL (2003-2005). În urma alegerilor europarlamentare din noiembrie 2007 a obţinut un loc în Parlamentul European pe listele PNL. Este căsătorită. Cunoaşte engleza, franceza şi italiana.
Stiri

Veteranii de război, văduvele de război şi văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit sunt scutiţi de la plata impozitului pentru terenurile arabile, fâneţe şi păduri cu suprafaţa de până la 5 hectare. Această scutire de impozit a fost aprobată prin Legea nr. 24/2.03.2010 care modifică şi completază articolul 284 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal. Primăria Sibiu invită toate persoanele care se încadrează în aceste categorii să se prezinte la Direcţia Fiscală Sibiu, pentru a-şi depune actele doveditoare pentru a beneficia de scutire. Actele necesare sunt: legitimaţia de veteran sau văduvă de veteran şi extrasul de carte funciară, iar pentru terenurile care nu sunt intabulate sunt necesare acte doveditoare ale proprietăţii. Programul de depunere al actelor este: Camera 18: orele 8-12 (de luni până vineri) Camera 19: orele 12-15 (de luni până joi) Această scutire se acordă începând cu prima zi a lunii următoare celei în care sunt depuse documentele justificatoare.
Stiri Sibiu

Un grup de aproape 20 de angajaţi ai unei firme producătoare de feţe de încălţăminte din Mediaş stau încă de vinerea trecută la poarta fabricii din strada Pictor Theodor Aman, în speranţa că îşi vor încasa drepturile salariale, restante încă din luna decembrie a anului trecut. Patronul scocietăţii comerciale respective, Ilie Vasile Lulciuc, spune că nu dispune de numerar şi că aceasta este plină de datorii. „De la înfiinţarea societăţii comerciale, în mai 2009, şi până în prezent, nu am avut niciun leu profit. Strategia firmei a fost prost gândită de la bun început. Am pornit la drum cu 65 de angajaţi fără experienţă, cărora le-am promis, pe cartea de muncă, salarii lunare brute de 1012 lei. Problema a apărut în momentul în care munca acestora nu a mai fost una de calitate şi am înregistrat o serie de rebuturi. Marfa ne-a fost refuzată de către clienţi, iar atunci când am avut oferte inclusiv din Italia, angajaţii au refuzat să vină la lucru în zilele de sâmbătă. Pur şi simplu, o parte din angajaţi, e vorba de vreo 18 persoane, nu mai vor să muncească, solicitând trimiterea în şomaj. Acestea nu au vrut însă să procedeze legal ci au declarat, pe propria răspundere, că intră în grevă când eu mă aflam la Braşov în vederea achiziţionării de materie primă. Le-am explicat că nu le pot plăti salariile decât după facturare, care se face în 15 şi în 30 ale fiecărei luni. Am angajat chiar şi un credit de nevoi personale, ca persoană fizică, pentru a le putea acorda acestora o parte din salarii, însă nu am găsit în continuare înţelegere la ei”. Cei care stau la poarta fabricii şi susţin că se află în grevă pe perioadă nelimitată, consideră că dreptatea e de partea lor, unii dintre ei afirmând că nu şi-au mai primit integral salariile încă din luna august 2009.
Ziar Sibian

Până acum, 60 de temerari s-au înscris la cursa nebună pe zăpadă, ce va avea loc în această sâmbătă, la Bâlea Lac – Inferno 2010. Schiori şi snowboarderi, de la 16 la 45 de ani, vor lua startul împreună, de pe creastă, şi se vor arunca cu capul înainte spre linia de finish, unde îi aşteaptă premiile şi grătarul. Este simplu. Îţi trebuie cască, în caz că iei în braţe vreun copac, şi transmiţător, dacă vrei sa te ascunzi prin zăpadă. Traseul, de vreo 3-4 kilometri, va fi stabilit în ziua concursul, de echipa Xventure România împreună cu Salvamont, în funcţie de condiţii de pe teren. Dacă e chiar risc mare de avalanşă, atunci competiţia va fi mutată pe un traseu mai scurt, împădurit. Scapă cine poate. Înscrierile încep la 8, la telecabina de la Bâlea. În jurul orei 10, concurenţii vor urca spre creastă aşa că startul concursului va fi pe la 12. Cine doreşte să guste din infern se poate înscrie la info@xventure.net. Taxa este 50 de lei, în care sunt incluse transportul cu telecabina de la Bâlea Cascadă la Bâlea Lac, precum şi consumaţia la tradiţionalul grătar.
Ziare din Sibiu

Biroul Cultural Maghiar din Sibiu, care aniversează patru ani de la înfiinţare, vă invită joi, 11 martie, de la ora 21, la un concert de blues-folk susţinut de formaţia Orpheusz. Concertul va avea loc în Atrium, biletul de intrare fiind 20 de lei. Formaţia Orpheusz a fost înfiinţată în 1996 şi, până în 2007, au susţinut nenumărate concerte, în tot Ardealul, în peste 50 de oraşe mari şi mici. 2007 a însemnat - după câteva schimbări şi în componenţa formaţiei - anul în care au început şi concertele pe scenele mari. Stilul abordat este blues-folk, în majoritate compoziţii proprii, dar şi piese din repertoriul internaţional. Membrii formaţiei combină armonios mai multe instrumente, delectând publicul cu o muzică plăcută şi relaxantă. Componenţa formaţiei: Vass István – chitară, voce, slide, texte Sima Endre – chitară bass, voce, fluier Nagy Magyari Zoltán – vioară, chitară, mandolină, voce Gothárd Csaba - muzicuţă, chitară, voce, texte Nagy Levente – tobe
Stiri

Asociaţia Ordinul Cavalerilor de Sibiu primeşte mai mult din jumătate din bugetul alocat evenimentelor culturale, în acest an. Conform datelor oferite de primărie, cele şapte manifestări, organizate de aceştia, printre care este şi Festivalul Medieval Cetăţi Trasilvane, vor costa peste 1,8 milioane lei de la bugetul local. Cele 34 de evenimente de pe agenda culturală vor primi, în total, peste 3,3 milioane lei. Prin comparaţie, sportul va primi o sumă de trei ori mai mică. Cele 22 de evenimente sportive vor primi, în total, puţin peste 1,2 milioane lei. Echipa de baschet va primi cei mai mulţi bani, anume 400.000 lei. De pe agenda sportivă, cei mai mulţi bani se duc la singurul sport sibian care dă şi rezultate, baschetul. Pentru returul campionatului, CSU va primi 80.000 de lei, iar pentru campionatul viitor alocaţia bugetară de la Consiliul Local este de 320.000 de lei. Aceeaşi sumă va primi şi cunoscutul raliu moto Redbull Romaniacs, din iulie. 100.000 de lei va primi şi Clubul Sportiv Municipal Sibiu pentru participarea la Campionatul naţional de volei feminin. În total, cele 22 de evenimente sportive din agenda aprobată de consiliul local vor primi peste 1,2 milioane lei. Suma se triplează la capitolul cultură. Marele câştigător este, de departe, Asociaţia Ordinul Cavalerilor de Sibiu, care, pentru cele şapte evenimente, va primi, în total, peste 1,8 milioane lei. Cavalerii vor primi 295.000 lei pentru „program editorial”, 240.000 lei pentru Concurs Internaţional de Dans Clasic şi Contemporan, 120.000 lei pentru un Workshop Internaţional de Balet, 320.000 lei pentru Festivalul Medieval "Cetăţi Transilvane" Sibiu 2010, ediţia aniversară de 10 ani, 210.000 lei pentru Ministagiunea de Balet, Ediţia a IV-a, 320.000 lei pentru Concerte de opera şi balet şi tot pe atâta pentru un Concert de Colinde şi Revelion. Şi Sibiu Jazz Festival 2010, Ediţia 40, va primi o sumă considerabilă, 320.000 lei, iar Artmania 300.000 lei. În schimb, manifestările tradiţionale au sume mai mici, cum este a patra ediţie a Festivalului Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor care va primi 16.000 lei, sau Târgul Olarilor, care va primi 4000 lei. Vă prezentăm mai jos lista proiectelor: SPORT Total sumă alocată 1.264.482 lei 1 Participarea echipei CSU în Cupa României 2010 (baschet), Club Sportiv Universitar Sibiu, martie 2010 octombrie 2010 - 320,000.00 2 Campionatul European de Go pentru juniori ediţia a 15 a (2010), Federaţia Româna de GO, 4-7 martie 2010- 60,000.00 3 Fascinaţia Primăverii (dans sportiv), ACDS Dance with me Sibiu, 27 martie 2010 - 6,500.00 4 Rugby- Promovarea echipei de rugbi în liga I, Club Sportiv Municipal Sibiu, 27 martie 2010-17 octombrie - 12,000.00 5 Campionatul Naţional de popice pentru nevăzători 2010, Asociaţia nevăzătorilor din România filiala judeţeană Sibiu, 15 aprilie 2010- mai 2010 - 2,700.00 6 Şahul, mijloc ajutător în sistemul de învăţământ şi educaţional cu conotaţii în performanţa şahistă, Fundaţia Juvenil Şah Sibiu, aprilie 2010 decembrie 2010, 1,500.00 7 Arenele de joaca Sport pentru viata, 1-2 iunie 2010 - 120,000.00 8 Participarea la Campionatul Naţional de copii U 11- 13, faza de zonă- Arad (judo), Club Sportiv Şcolar "Şoimii", 12-13 iunie 2010 - 3,200.00 9 Raliul Sibiului - ediţia a X a (automobilism), Asociaţia Sportivă Scorpion Racing Team, 15-18 iulie 2010 - 135,000.00 10 Organizarea Festivalului Internaţional de Şah şi Bridge Hermannstadt, Asociaţia Club Sportiv Logismart Sibiu, 16-18 iulie 2010 - 12,000.00 11 Hillclimb Challenge 2010(motociclism), Asociaţia Sportivă "Crazy Bike Moto Club", 24-25 iulie, 20,000.00 12 Red Bull Romaniacs 2010 (motociclism), Asociaţia Clubul Sportiv Adrenalin, 26-30 iulie 2010 - 320,000.00 13 Participarea echipei de juniori I handbal masculin a C.S.S.S la Festivalul Internaţional de Handbal "Cell-Cup" Ediţia a XIV a în localitatea Veszprem, Ungaria, Clubul Sportiv Şcolar Sibiu, 07-13 august 2010 - 7,000.00 14 Participarea la competiţii de nivel naţional Tg.Mureş, Cupa Mureşului, Campionatul Naţional de copii ,Campionatul Naţional de juniori, Campionatul Naţional de seniori, Clubul Sportiv "Societatea" de patinaj Sibiu, 15-30 august 2010 - 10,000.00 15 Forever Dance Stars Show, Asociaţia Clubul Forever Dance - 30 octombrie 2010 - 9,000.00 16 Gala sportului sibian- festivitatea de premiere a celor mai buni sportivi şi tehnicieni sibieni în anul 2010, Direcţia pentru Sport a Judeţului Sibiu, 17 decembrie 2010 - 20,000.00 17 Educaţie montană prin schi Asociaţia Salvatorilor Montani Sibiu, 20 ianuarie 2010 -15 februarie 2010 - 5,000.00 18 Schi - campionat naţional, campionat european, campionat mondial, olimpiada, Club Sportiv Municipal Sibiu, 01.01.2010 -31.12.2010 - 10,000.00 19 Campionat naţional de volei feminin, divizia I şi Cupa României 2010-2011, Club Sportiv Municipal Sibiu, 09.01.2010 -27.12.2010 - 100,000.00 20 Organizare si participare Campionat Naţional de Taekwondo, Club Sportiv Puma Sibiu, 15.02.2010 – 28.02.2010 - 10,000.00 21 Participarea la Campionatul Naţional de Atletism juniori II - 16-17 ani, Club Şcolar Sportiv Şoimii, 11.02.2010 -13.02.2010 - 582.00 22 Participarea CSU Sibiu în returul Campionatului Naţional de Baschet 2010, Fundaţia Pro Baschet 10.01.2010 -30.04.2010 - 80,000.00 CULTURA Total sumă alocată 3.355.000 lei 1 Cinemateca Astra Film 2010, Fundaţia Astra Film, 5 martie 2010 - 18 decembrie 2010 - 10,000.00 2 Imperium Petit Theatre, Asociaţia Culturală Imperium, martie 2010 decembrie 2010 - 10,000.00 3 Concerte de Florii, Asociaţia Culturală Acapella, 28 martie 2010 - 15,000.00 4 Târgul de Paşti şi de Crăciun din Sibiu, AU-RO. Fundaţia Austria pro România, 27 martie 2010 26 decembrie 2010 - 40,000.00 5 Program Editorial 2010, Asociaţia Ordinul Cavalerilor de Sibiu, martie 2010 decembrie 2010 - 295,000.00 6 Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor, Ediţia a IV-a, Complexul Naţional Muzeal "ASTRA" Sibiu, 27 aprilie 2010 4 decembrie 2010 - 16,000.00 7 Transilvania Tattoo Expo, Asociaţia Transilvania Tattoo Club, 28-30 mai 2010 - 15,000.00 8 Galele Studenţeşti de Jazz, Casa de Cultură a Studenţilor Sibiu, mai 2010 - 15,000.00 9 Sibiu Jazz Festival 2010, Ediţia 40, Fundaţia Sibiu Jazz Festival, 9-16 mai 2010 - 320,000.00 10 Eitetsu şi Filarmonica de Stat din Sibiu, S.C. ARTmania Events S.R.L., 6 iunie 2010 - 30,000.00 11 Festivalul Internaţional de Film Transilvania, Ediţia aIXa, Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc, 9-13 iunie 2010 - 80,000.00 12 Concurs Internaţional de Dans Clasic şi Contemporan, Ediţia a III-a, Asociaţia Ordinul Cavalerilor de Sibiu, 10-13 iunie 2010 - 240,000.00 13 Workshop Internaţional de Balet, Asociaţia Ordinul Cavalerilor de Sibiu, 15-24 iunie 2010 - 130,000.00 14 Concerte Estivale - Zilele Muzicale Româno - Americane, Ediţia a VII-a, Sibiu 2010, Fil armonica de Stat Sibiu, 17-27 iunie 2010 - 40,000.00 15 Transfer european de cultură şi cunoştinţe prin intermediul calfelor călătoare 2010, Asociaţia Casa Calfelor Sibiu, 28 iunie 2010 14 august 2010 - 10,000.00 16 Concurs Cultural Naţional de Interpretare Muzicală al Artiştilor Nevăzători - secţiunea muzică uşoară şi folk, 2010, Asociaţia Nevăzătorilor din România, Filiala Judeţeana Sibiu, iunie 2010 - 4,000.00 17 Concurs Festival Internaţional de interpretare pianistică şi compoziţie "Carl Filtsch", Ediţia a XV, Filarmonica de Stat Sibiu, 5-11 iulie 2010 - 45,000.00 18 Festivalul şi Academia Icon Arts 2010, UCIMR - Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România, 26 iulie 8 august 2010 - 30,000.00 19 Artmania Festival 2010, S.C. ARTmania Events S.R.L., 20-22 august 2010 - 300,000.00 20 Festivalul Medieval "Cetăţi Transilvane" Sibiu 2010, Ediţie Aniversară de 10 ani, Asociaţia Ordinul Cavalerilor de Sibiu, 27-29 august 2010 - 320,000.00 21 Festivalul Internaţional de Folclor "Cântecele Munţilor", Ediţia a XXXV-a, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul – Junii", Sibiu, august 2010 - 40,000.00 22 Târgul Olarilor, Ediţia a XLIVa, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu, septembrie 2010 - 3,000.00 23 Zilele Culturii Romilor 2010, Ediţia a IV-a, Centrul Creştin al Romilor – CCR, 5-8 septembrie 2010 - 15,000.00 24 Festivalul Artei Lirice Sibiu, Ediţia a IX-a, 2010, Filarmonica de Stat Sibiu, 28 septembrie 2010 8 octombrie 2010 - 95,000.00 25 Salonul Internaţional de Artă Fotografică, Ediţia a XIV-a, Fotoclubul Orizont Sibiu septembrie 2010 noiembrie 2010 - 60,000.00 26 Zilele Muzicale ale Lumii / World Music Days, Fundaţia Sibiu Jazz Festival 22-24 octombrie 2010 - 150,000.00 27 Ministagiunea de Balet, Ediţia a IV-a, Asociaţia Ordinul Cavalerilor de Sibiu, 10-14 noiembrie 2010 - 210,000.00 28 Ars Hungarica 2010, Asociaţia Maghiarilor din Sibiu HID, Biroul Cultural Maghiar din Sibiu, 12-14 noiembrie 2010 - 10,000.00 29 Festivalul Naţional de Muzică Folk şi Poezie, Ediţia a VII-a, Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong Sibiu, 20-21 noiembrie 2010 - 7,000.00 30 Festivalul Internaţional Magic Show Fest, Ediţia III, Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong Sibiu, 19 decembrie 2010 - 20,000.00 31 Festival de Folclor "Ioan Macrea" Editia a XII-a, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu, decembrie 2010 - 40,000.00 32 Concert de Colinde si Revelion, Asociaţia Ordinul Cavalerilor de Sibiu, decembrie 2010 - 320,000.00 33 Concert de Anul Nou în Sibiu - 2010 / 2011, UCIMR - Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România, 31 decembrie 2010 1 ianuarie 2011 - 100,000.00 34 Concerte de opera si balet/ proiect aprobat prin HCL 01/2010, Asociaţia Ordinul Cavalerilor de Sibiu,  2010 - 320,000.00
Ziare din Sibiu

MUZEUL CIVILIZA[IEI POPULARE TRADITIONALE „ASTRA” (III) Imensul patrimoniu al Muzeului „ Astra” unic prin valoarea sa culturala, realizat de catre inimosii sai slujitori de-a lungul timpului printr-o asidua munca de colectare, conservare, restaurare si de valorificare este expus la vedere in spatii special amenajate, intr-o regie muzeistica extrem de clara, stiintific organizata si deosebit de atragatoare. Exista insa o lume secreta, plina de fascinatie, ce se consuma la cele mai inalte cote de profesionalism, aceea a „marilor anonimi” ai muzeelor, conservatorii si restauratorii, fara de care activitatea muzeistica nu poate fi conceputa. Pentru a deveni conservator sau restaurator, discipline distincte cu un statut bine stabilit in organigrama unui muzeu, dar care se interfereaza in planul cel mai important, acela al pastrarii starii de „sanatate”a obiectului muzeal, trebuie sa fi detinatorul unor multiple cunostinte de ordin profesional, (chimie, fizica, biologie, istoria artelor, filozofie, una sau mai multe din tehnicile artelor plastice etc.), dar mai ai trebuie sa fi pasionat, sa fi dotat cu rabdare de sisif si, dincolo de toate acestea, sa ai o inalta constiinta profesionala si etica. Muzeul „Astra” detine un prestigios laborator de conservare si restaurare, a carui faima a depasit granitele judetului, datorita unui colectiv de tineri specialisti si a unor conditii materiale optime. In cadrul acestui laborator exista un atelier de restaurare pictura dotat cu aparatura si instrumentar modern, un spatiu de tratamente cu sistem de protectie impotriva noxelor si un compartiment de prelucrare computerizata a datelor. Toate rezultatele sunt finalizate in lucrari stiintifice pe care autorii le prezinta la prestigioase sesiuni stiintifice din tara si strainatate. Cele mai valoroase vad lumina tiparului fiind publicate in carti de specialitate. Printre colectiile cele mai atractive ale muzeului, care constituie un punct deosebit de atractie pentru vizitatori, este si colectia de icoane pe lemn si sticla care numara peste 2000 de opere. Acestea provin din vechiul Fond al Muzeului „ Asociatiunii” Astra, precum din numeroase donatii si achizitii. Cea mai importanta activitate a muzeului este evidenta patrimoniului ce consta in inregistrarea completa, minutioasa a bunurilor din patrimoniul muzeal, in care sunt specificate toate datele generale si particulare, specifice, datorita carora se poate realiza o regasire rapida a bunurilor, cu informatiile cele mai amanuntite din punct de vedere istoric si cultural dar si protectia acestora impotriva sustragerii sau inlocuirii lor. Publicul interesat de cunoasterea acestui vast patrimoniu al icoanelor pe lemn si sticla din colectiile muzeului, are latitudinea de a le savura in conditii de liniste si ambianta spirituala deosebita, la „ Casa Artelor” din Sibiu Piata Mica, la Cabinetul Memorial „ Cornel Irimie” din Sibiu, Piata Mica nr 12 si nu in ultimul rand la Centrul Memorial Gheorghe Telea- Bologa din satul Noul Roman judetul Sibiu, si la Muzeul in Aer Liber din Dumbrava Sibiului. Un aport deosebit la valorificarea acestui patrimoniu cultural de exceptie si l-au adus trei dintre valorosii pictori ai Sibiului, restauratori ai muzeului. Este vorba de Olimpia Coman –Sipeanu, Alina Geanina Ionescu si Mirel Bucur, care au inteles ca icoana asa cum spunea Furtunato Teokretov are „ ratiunea de a sluji atat lui Dumneze cat si omului”, iar cultul icoanelor, a imaginii, in religia crestina este nedespartit de cuvant in procesul de transmitere a revelatiei divine.
Sibiu

Incalzirea globala Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor. Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen. Tendinta de incalzire continua a planetei in secolul XXI este relevata de foarte multe studii in domeniu, insa foarte ingrijorator este faptul ca aceste scenarii climatice arata ca zonele polare se vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinte dramatice. In prezent, ne confruntam cu o multitudine de probleme, cum ar fi razboaiele din Orientul Mijlociu pentru resurse, migratia, saracia, terorismul. Dar ceea ce incepe sa ne ingrijoreze este globalizarea si impactul acestui fenomen asupra mediului inconjurator. Globalizarea este un proces complex care are loc la nivel mondial si care redefineste structura lumii, si de asemenea un fenomen care are trei cauze principale in impactul sau asupra mediului: tehnologia, politica si economia. In consecinta, globalizarea din ultimele decenii provoaca degradarea mediului, prin domenii carora pana acum nu li s-a acordat o mare importanta dar fara o idee despre efectele pe care le-a provocat. Inevitabil, incalzirea globala este unul dintre efectele nedorite, care tinde sa devina o problema majora a umanitatii, care este neglijata sau data pe un plan secundar in mod voit. Pamantul se incalzeste din ce in ce mai mult, iar acest lucru se datoreaza unor cauze de care in principal omenirea, prin dorintele si cerintele tot mai mari de avea cat mai mult fara a se gandi la consecinte, este de vina. Se defriseaza, se polueaza aerul cu diverse noxe, se polueaza apa, contribuie la disparitia unor specii de animale si plante, etc. Alte cauze duc la efecte devastatoare pentru glob, exista efectul de sera, gaurile din stratul de ozon, ploile acide, topirea ghetarilor care va duce la o crestere a nivelului mariilor, furtuni tot mai devastatoare, secete si multe altele. Cand se evalueaza aceste efecte se realizeaza ca viitorul este incert si se asteapta la ce este mai rau pentru Pamant. Daca se incearca o prezervare a naturii, atunci se va avea de castigat in continuare si natura va aduce servicii gratuite care formeaza fundatia invizibila pe care se bazeaza societatea si economia noastra. Dar se continua sa se aduca deteriorari sistemului ecologic. Acestea au ajuns la un punct in care este din ce in ce mai mult posibil ca ele sa genereze probleme care pot fi mai putin anticipate. Ecosistemul Terrei isi arata limitele, iar efectele economice ale distrugerii si nimicirii mediului au fost mai mult locale - epui­zarea zonelor piscicole, terenuri agricole abandonate si paduri in restrangere. Daca acest lucru se va agrava si nu va mai fi doar o problema locala, atunci se va ajunge la o problema globala, cand toti vor avea de suferit in urma acestor pierderi. Globalizarea este o caracteristica esentiala a lumii globale, iar principalele procese economico-sociale care domina societatea moderna si care au efecte poluante asupra atmosferei sunt: industrializarea, urbanizarea si consumul tot mai mare de energie. Pentru a impiedica aceste procese, a luat nastere ecologia si institutiile neguvernamentale pentru protectia mediului care au reusit sa se implice si in structurile de putere ale statului, iar unele dintre ele s-au transformat chiar in partide politice. Cea mai grava amenintare adresata globalizarii este lipsa tot mai mare a resurselor naturale. Iar cei mai mari consumatori sunt statele precum Statele Unite, China, India, unde cerintele cresc pe zi ce trece si sunt nevoite sa se transforme din exportatori in importatori de resurse naturale si alte materii prime. De aceea, se poate afirma ca se poate astepta la o epuizare a resurselor naturale pana in prima jumatate a secolului al XXI-lea. Oamenii de stiinta incearca sa rezolve aceasta problema prin crearea unor combustibili ecologici, surse naturale de energie, precum cea solara si eoliana, care va salva Planeta, atat de incalzirea globala cat si de lipsa tot mai accentuata a acestor surse vitale. Cea mai acuta problema, care se face tot mai simtita, este izbucnirea unor conflicte care pot denatura in adevarate razboaie. Pana acum aceste conflicte sunt doar probabile sa se produca in cadrul unei natiuni decat intre doua tari. Problemele sociale si de mediu nerezolvate au un efect determinant asupra securitatii umane. Aceasta se intampla deoarece necesitatile si interesele unor grupuri potrivnice care sunt legate de aceleasi resurse de pamant si de mediu, de multe ori sunt ireconciliabile. Populatia din lumea a treia, are foarte mult de suferit ^n urma acestor conflicte, dar acest lucru se intampla din pricina coruptiei si proastei administratii. Cel mai de temut conflict care poate aparea tot din cauza incalzirii globale si a lipsei de resurse naturale, este cel intre Rusia si Occident. Se va ajunge la o competitie acerba pentru resursele minerale din zona arctica. (va urma) masterand Dana S%RGHIE Topirea calotei glaciare va duce la acest conflict care este foarte posibil sa degenereze intr-un adevarat razboi, un “Al doilea Razboi Rece” de data asta la propriu, pentru resursele existente in calota glaciara a Arcticii. Alte pericole care vor duce la multe probleme omenirii, poate fi evidentierea tot mai mare dintre societatile sarace si cele bogate. Deoarece societatile industrializate sunt motivul incalzirii globale, efectele sale au repercursiuni mai puternice asupra societatilor sarace sau in curs de dezvoltare. Pentru toate aceste conflicte se preconizeaza ca se vor face putine eforturi in viitor pentru rezolvarea lor. Specialistii incalzirii globale au configurat deja modificarile prin care va trece planeta in urmatoarea suta de ani. Aceste modificari vor fi simtite cel mai mult in zonele urbane foarte aglomerate. Se va simti o lipsa a resurselor naturale, o scadere a resurselor de apa, a hranei, sanatatea va fi pusa la grele incercari, vor aparea multe cazuri de boli respiratorii, alergii, boli cardiovasculare si gastrointestinale. Efectele incalzirii globale sunt graduale si exista posibilitatea ca guvernele lumii sa ia masuri necesare pentru ca populatia sa se adapteze la noile conditii. Dar aceste masuri tin de strategia, educatia, ajutor etc, elemente care nici in prezent nu sunt usor manevrabile. Iar ceea ce lipseste cel mai mult in realizarea acestui lucru este vointa politica din partea multor state ca de exemplu Statele Unite si problema Protocolului de la Kyoto. Atunci cand apare problema economica, multe state se retrag si nu se gandesc indeajuns la efectele pe care le produc in lume. Dar un lucru este totusi imbucurator, acela ca multi economisti si-au dat seama ca o cooperare intre economie si mediu va fi benefica pentru viitorul nostru si vom reusi sa lasam generatiilor un Pamant locuibil. 3 Planeta trece printr-o perioada de schimbari climatice globale fara precedent, cu multiplu impact, pentru care activitatea umana este in mare parte responsabila. Pentru a atenua aceste efecte, GIEC preconizeaza o reducere a emisiilor globale a gazelor cu efect de sera, in 2050 cu 50 pana 85% sub emisiile existente in 1990, obiective stabilite in cadrul summitului de la Copenhaga (07-18 decembrie 2009) urma sa transforme aceasta intalnire intr-o etapa cruciala pentru adoptarea unui acord global care sa urmeze protocolului de la Kyoto.    De ce a fost necesar summit-ul de la Copenhaga ? Din motivele: Climat (incalzirea climatica, inmultirea catastrofelor naturale, distrugerile practic iremediabile asupra biodiversitatii etc.). Pentru cercetatori aceasta schimbarea climatica a avut si va avea consecinte devastatoare pentru planeta si pentru umanitate: crizele umanitare, exodurile, foametea, etc., tarile in curs de dezvoltare fiind cele mai vulnerabile. Organizare. In fata accelerarii incalzirii globale, trebuie sa existe o mobilitare . Protocolul de la Kyoto expira in 2012. Nascut in anul 1997 ca urmare a summitului de la Rio (Brazilia) din 1992, acest protocol a intrat in vigoare pe 16 februarie 2005. Ratificat de 175 de tari, el este valabil pana in 2012. Este nevoie de trei ani pentru  ratificarea efectiva a unui astfel de tratat, de aici necesitatea unui summit la Copenhaga in 2009. Trebuia elaborat un text echitabil care sa fie acceptat de toate tarile  care sa duca la limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera, responsabile pentru reincalzire. Programele Natiunilor Unite pentru dezvoltare :  PNUD aduce un ajutor financiar tarilor aflate in dificultate, pentru promovarea proiectelor pilot de dezvoltare durabila. De exemplu in Maroc, o tara dependenta de energia fosila, degradarea mediului costa foarte scump, mai mult de 13 miliarde de drhame (mai mult de un miliard de dolari) pe an conform Bancii Mondiale, facturi foarte mari pentru o tara care are probleme cu lupta impotriva saraciei. PNUD-ul subventioneaza un program de gestionare si de eliminare a policlorobifenililor (PCB), poluanti care se regasesc in principal in apa si care se descompun la temperaturi de peste 100 de grade. Exemple graitoare privind pericolul incalzirii climatice asupra biodiversitatii : conform cifrelor din 2009  in lista rosie a Uniunii internationale pentru conservarea naturii (UICN), privind speciile amenintate de disparitie, din 47 677 de specii studiate, 875 sunt deja disparute si 17 291 sunt amenintate cu disparitia. De exemplu, « regina Anzilor » (Queen of the Andes), palmier capabil sa suporte presiunile mari din zonele foarte inalte ale Americii de Sud, este o specie aflata in pericol. In ceea ce priveste ursul polar acesta a intrat pe lista rosie in 2008, si se poate ca pana in 2100 sa nu mai poata fi vazut in salbaticie. 4 Nivelul oceanelor. In februarie trecut, revista Climate Dynamics a publicat un studiu conform caruia nivelul apelor ar putea sa creasca cu un metru in urmatorii 100 de ani. Aceste rezultate au fost furnizate de o echipa de cercetatori de la Institutul Niels Bohr al Universitatii din Copenhaga, in colaborare cu echipe din Marea Britanie si Finlanda. In iunie trecut, un studiu publicat de revista  Nature Geoscience, a aratat ca aceasta crestere ar putea fi de 7 pana la 82 cm, cifre care se regasesc in predictiile GIEC (Grupul interguvernamental pentru evolutia climatului). Omul. Mai multe studii stiintifice exploreaza impactul reincalzirii climatice si a emisiilor de CO2 asupra sanatatii omului. Boli respiratorii, un caz de paludism in Corsica in 2006, chikungunnya (virus transmis de tantari) in Italia si altele : chiar daca studiile se contrazic in aceasta problema, ea ramane una deschisa. Gazul da efect de sera ? Efectul de sera este un fenomen natural care duce la cresterea temperaturii la suprafata Terrei, explica Denis Samyn, geolog de formatie, glaciolog  la Laboratorul Universitatii libere din Bruxelles (ULB). Concentratia acestor gaze de sera a fluctuat foarte mult in ultimele milioane de ani : la ciclul natural al Terrei se adauga incepand cu a doua jumatate a XIX, cantitati imense de gaz poluant care au aparut odata cu dezvoltarea industriala intensiva, agravand procesul de reincalzire climatica. Administrarea procesului de incalzire climatica constituie o provocare majora pentru planeta. Pentru ca masurile luate sa fie eficace se impune o mobilizare generala. Cu toate aceastea viitorul ramane in continuare incert. In cateva cifre : • 40% : este procentul pe care il asteapta Uniunea sud americana, in special Bolivia si Venezuela, din partea tarilor dezvoltate in ceea ce priveste reducerea emisiilor poluante in anul de 2020 fata de 1990. • 3,5 %: este cresterea emisiilor poluante de CO2 pe an incepand cu anul 2000. • 350 parti per milion  (ppm): este ceea ce numerosi oameni de stiinta estimeaza ca fiind limita superioara a prezentei dioxidului de carbon fara a fi periculoasa in atmosfera.• 2 grade Celsius : schimbarile climatice care dauneaza omului si mediului inconjurator sunt provocate de o crestere globala a temperaturii cu mai mult de 2 grade, conform cercetatorilor.• 20 pana la 30 de ani : este perioada in care vor disparea complet banchizele din perioada verii. Dar de acum in zece ani, oceanul Arctic va fi considerat mare deschisa navigatiei pe perioada sezonului estival.   5 Desfasurat sub presiunea opiniei publice, a ONG-urilor verzi si a demon­stratiilor de strada, summit-ul de la Copenhaga privind schimbarile climatice s-a zbatut pentru a gasi o solutie viabila pe termen lung la dezastrul climatic care se prefigureaza. Incheierea unui acord la Copenhaga intre cele 191 de state prezente a fost conditionat de trei probleme: banii, politica si stiinta, iar cele trei conditii au atarnat greu in finalizarea unui acord global privind necesitatea reducerii emisiilor de carbon si trecerea la tehnologiile verzi. Banii. O analiza a costurilor a aratat ca se impune o actiune imediata la scara globala. Pretul acesteia ar fi depasit cu mult de costurile migratiilor masive cauzate de incalzirea globala, asa incat reducerea emisiilor de carbon este imperativa. Ţarile industrializate, care au pompat miliarde de tone de carbon in atmosfera, vor trebui sa sustina financiar imple­men­tarea energiei verzi pe glob. Deocamdata, nu exista nicio intelegere privind impar­tirea, cheltuirea si transferul catre tarile in curs de dezvoltare a fondurilor. Politica Un acord global pentru limitarea emisiilor de carbon presupune o actiune concertata a tuturor partici­pantilor pentru aplicarea dispo­zitiilor tratatului. Asta ar insemna recunoasterea de catre guvernele nationale a unei autoritati suprastatale, care sa controleze si sa sanctioneze abaterile de la acord. Statele Unite s-au impotrivit intotdeauna unei asemenea subordonari (ex. pozitia acestora fata de raportul de la Kyoto). Dubiul stiintific Oponentii unui acord global privind mediul sunt incurajati de postarea recenta a mail-urilor unor cercetatori dintr-un institut de elita britanic: Centrul de Cercetari Climatice (CRU) al Universitatii East Anglia. Documentele postate, acopera un deceniu, si dezvaluie manipularea de catre cercetatori a datelor privind incalzirea globala. "Climategate" a bulversat lumea stiintifica si a pus la indoiala valabilitatea datelor privind cauzele incalzirii globale. Singura consecinta a vicierii datelor este, deocamdata, aparitia unor noi teorii ale conspiratiei. Incontestabil, atunci cand cadrul negocierilor este viciat de manipularea datelor, iar modelul permisiv al protocolului de la Kyoto este inca valabil negocierile s-ar putea sa nu aiba finalitate. In urma dezbaterilor de la Copenhaga, sistemul propus pentru adoptare a fost unul complex insa deschidea oportunitatile fraudelor financiare, dificil de controlat in tarile in curs de dezvoltare. 6 Reuniunea de la Copenhaga nu este ultima reuniune de acest fel, dar ar trebui sa fie ultima care va conduce catre un acord responsabil privind viitorul planetei. De asemenea, va trebui sa fie ultimul tratat in care obligatiile tarilor semnatare sa nu mai poata fi amanate insa cele 191 de tari participante n-au ajuns la niciun acord, prapastia dintre Nord si Sud, dintre tarile bogate si cele sarace fiind deocamdata insurmontabila. Divergentele dintre tarile sarace si cele bogate risca sa torpileze incheierea oricarui acord la summit-ul dedicat problemelor climatic. Fostul Vice-presedinte al Statelor Unite, Al Gore, si Rajendra Pachauri, presedintele grupului  interguvernamental pentru schimbarea climatica (GIEC) au primit premiul Nobel pentru pace in 10 decembrie 2007. De la sosirea sa in aceasta functie in 1993, vice-presedintele american a aratat un interes pentru ecologie iar documentarul sau, “An Inconvenient Truth”, i-a adus un Oscar la Hollywood. Chiar daca liderii statelor care au fost prezenti la summit-ul ONU pentru clima de la New York au recunoscut urgenta solutionarii problemelor de mediu, putine tari au anuntat actiuni concrete. BIBLIOGRAFIE: 1. Raluca Ion, Victor Popescu, Ioana Calen, Cine e de vina pentru incalzirea globala?, Cotidianul, 9 august 2007 2. Anca Petrache, Gata cu incalzirea globala?, Compact, 25 aprilie 2008 3. Incalzirea globala, http://ro.wikipedia.org. 4. Al Gore, Un adevar incomod, film documentar, regizor Davis Guggenheim 5. Marea cacealma a incalzirii globale, film documentar, producator Martin Durkin 6. Opinia Nationala, nr. 445 / 25. 02. 2008 7. www.ziare.com
Stiri din Sibiu

Boc: Toate gospodăriile vor fi racordate la electricitate până la finele anului 2012 E nevoie doar de 225 milioane de euro şi toate gospodăriile vor fi racordate la electricitate în doi ani, a spus, marţi, premierul Emil Boc, citat de Mediafax. Acesta a precizat că, în şedinţa de marţi a Guvernului, Ministerul Economiei a fost mandatat, printr-un memorandum, să continue lucrările pentru racordarea la sistemul de electricitate a celor circa 100.000 gospodării neelectrificate existente în 97 de localităţi, la care se adaugă încă 2.000 de cătune izolate cu astfel de gospodării neelectrificate. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat, la începutul lunii ianuarie, că ministerul şi-a propus ca toate localităţile din România să fie conectate la reţelele de distribuţie a electricităţii până în 2012, obiectiv care ar fi trebuit să fie atins, potrivit datelor anunţate de autorităţi, încă din anul 2006.
Stiri Sibiu

Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană vor prezenta, săptămâna viitoare, un acord referitor la retragerea măsurilor de sprijin pentru bănci, industrii şi piaţa muncii, printre primii stimuli la care s-ar putea renunţa fiind cei destinaţi sectorului auto, transmite Mediafax. Miniştrii de Finanţe din UE se vor reuni, pe 16 martie, pentru a discuta problemele financiare ale Greciei şi strategiile de retragere a măsurilor de stimulare fiscală adoptate la sfârşitul anului 2008. "Dacă sunt menţinute prea mult timp, aceste măsuri pot împiedica procesul de ajustare inter şi intra-sectorial, prin distorsionarea preţurilor şi introducerea de stimuli inadecvaţi", se arată în proiectul unei declaraţii comune care urmează a fi prezentată la această întâlnire. Analiştii şi politicienii consideră că guvernele UE trebuie să acţioneze cu atenţie, în aşa fel încât să menţină stimulii o perioadă suficientă pentru a evita frânarea relansării economice, dar să-i retragă la timp pentru asigurarea controlului deficitului bugetar. Primele măsuri la care ar trebui să se renunţe sunt cele privitoare la sectoare precum industria auto, însă după ce revenirea economică prinde viteză. În schimb, va fi permis sprijinul în domeniul tehnologiilor ecologice, cercetării şi dezvoltării, dacă se respectă legislaţie UE. Totodată, miniştrii de Finanţe recomandă ca, începând cu a doua jumătate a acestui an, guvernele să renunţe la programele de susţinere a pieţei muncii prin care companiile sunt încurajate să păstreze angajaţii. Măsurile destinate încurajării băncilor să acorde credite companiilor ar putea fi ultimele la care se va renunţa.
Ziar

Dacă doriţi să donaţi 2 la sută din impozit către Asociaţia sibiană Animal Life găsiţi cele două formulare, 200 şi 230, pe site-ul acesteia www.animallife.ro/2/ . Formularul 230 se completează doar de către persoanele care au înregistrat venituri dintr-o singură sursă în anul fiscal 2009 în timp ce formularul 200 se completează de persoanele care au avut venituri din mai multe surse în anul fiscal precedent. Din aceşti bani vor fi organizate campanii de adopţii şi de sterilizări, în speranţa că Sibiul va fi in viitorul apropiat un oraş în care nu vor mai exista câini pe stradă.
Stiri Sibiu