Rutina şi activităţile zilnice vă obosesc uneori peste măsură şi nu ştiţi ce să faceţi ca să furaţi câteva clipe de odihnă. Iată cinci soluţii simple, activităţi cu care să vă umpleţi clipele de relaxare, pentru ca la sfârşitul pauzei de cinci minute să vă simţiţi revigorată şi plină de energie, gata să continuaţi lucrul. În ritmul agitat al vieţii moderne, oricine şi-ar dori să aibă timp să se răsfeţe cu un program prelungit de relaxare, însă, din păcate, de cele mai multe ori, ne vedem nevoiţi să ne mulţumim cu doar cinci minute de odihnă „furate“ în rutina cotidiană. Fie că vă confruntaţi cu probleme mărunte, ca de exemplu să uitaţi să faceţi un comision pentru un prieten, cu chestiuni enervante - o durere de cap ce nu vă dă pace, sau cu probleme mai grave, ca imposibilitatea de a rezolva ceva urgent, este foarte uşor să vă lăsaţi copleşită de stresul de zi cu zi. În astfel de momente, visaţi cu ochii deschişi la o săptămână de concediu în care să vă reîncărcaţi bateriile. Nu vă gândiţi că această dorinţă este un semn de egoism din partea dumneavoastră, căci pentru a funcţiona la randament maxim ca mamă, angajată, soţie sau prietenă aveţi nevoie să vă reconectaţi. Dar cum concediile mult visate nu sunt mereu posibile, vă mulţumiţi cu pauze de relaxare de cinci minute, zece, dacă aveţi noroc, aşa că trebuie să învăţaţi cum să profitaţi la maximum de ele. Iată, deci, ce puteţi face pentru a vă încărca bateriile în cele cinci minute pe care vă permiteţi să vi le acordaţi. Beţi un ceai Poate nu vă vine să credeţi, dar un ceai cald face minuni la orice oră din zi sau din noapte şi în orice anotimp. Faceţi-vă deci un ceai, de preferinţă negru, pentru a vă reface nivelul de energie, şi savuraţi-l dintr-o cană „adevărată“, din ceramică, renunţând măcar o dată pe zi la paharele de plastic sau de carton din care îl beţi de obicei. Probabil că ştiţi deja, ceaiul este plin de substanţe antioxidante, benefice pentru sănătate, însă în acest caz are şi alt fel de proprietăţi. Pauza de ceai (care poate fi transformată în pauza de cafea, în cazul în care ceaiul nu vă este pe plac) este un ritual de relaxare cât se poate de simplu, pe care îl puteţi include fără probleme în rutina zilnică, indiferent de cât de agitată vă este viaţa sau activitatea. Nu aveţi de făcut decât să ţineţi în mâini cana de ceai, să inspiraţi aburul călduţ şi aromat, să închideţi ochii şi să vă bucuraţi din plin de câteva clipe de linişte. Cântaţi melodia preferată Fiecare om are un cântec preferat, care îl linişteşte, îl calmează şi îi reface pofta de viaţă. Femeile recurg în special la această metodă de relaxare şi de încurajare, alegând să asculte piese ale căror versuri le motivează şi le conving să vadă viaţa în roz. Amuzant este că această metodă de autoîncurajare chiar funcţionează. La fel cum, străduindu-vă să zâmbiţi, reuşiţi să vă insuflaţi o stare de dispoziţie, fredonând melodia preferată, puteţi face minuni pentru dispoziţia dumneavoastră, fără să vă daţi seama. Pe întreaga durată a piesei veţi putea uita că sunteţi adult şi vă puteţi transforma, pentru câteva minute, într-o vedetă rock, o cântăreaţă de cabaret sau un virtuoz al pianului sau chitarei, relaxându-vă complet, pentru a vă relua activităţile la sfârşitul pauzei. Respiraţi adânc Dacă ideea meditaţiilor „ca la carte“ vă duce cu gândul la perioada „flower power“, când totul era roz şi optimist, atunci pauza de respiraţie este exact ceea ce vă trebuie. Concentraţi-vă pe respiraţie pentru a putea culege toate beneficiile acestei tehnici. Indiferent de locul unde vă aflaţi - în maşină, pe scaunul de la birou, la coadă la vreun ghişeu - inspiraţi încet, adânc, relaxându-vă complet abdomenul, umplându-vă plămânii cu oxigen. Menţineţi aerul o secundă, apoi expiraţi la fel de încet. Repetaţi „operaţiunea“ de câteva ori şi veţi constata că această terapie-instant vă va ajuta să alungaţi toate gândurile negative şi să vă calmaţi complet. Vă vindem un pont pentru a beneficia la maximum de acest tip de răsfăţ: ţineţi în geantă o sticluţă cu ulei esenţial de levănţică, iar înainte de pauza de relaxare masaţi-vă tâmplele şi lobii urechilor cu o picătură din acest lichid parfumat. Aşterneţi-vă gândurile pe hârtie Uneori, cel mai bun lucru pe care îl puteţi face pentru a vă linişti gândurile este să le confruntaţi. Sunteţi îngrijorată în privinţa unui prieten drag care este bolnav sau vă chinuiţi să găsiţi soluţii pentru problemele financiare care vă frământă? Acordaţi-vă zece minute pentru a pune pe hârtie toate aceste temeri. Scrieţi toate motivele de stres sau de îngrijorare, pentru a vă descărca sufletul. Simplul fapt de a vă goli mintea vă va face să vă simţiţi mai uşoară, indiferent dacă aveţi timpul sau energia necesare pentru a vă concentra pe găsirea de soluţii la problemele care vă apasă. Veţi ajunge şi la momentul în care le veţi rezolva pe toate, însă nu vă veţi putea relaxa complet dacă nu găsiţi care este sursa anxietăţii care vă tulbură. Destindeţi-vă corpul Aţi putea practica yoga dacă aţi şti cu ce se mănâncă această tehnică, însă nu trebuie să fiţi yoghin pentru a putea exersa câteva mişcări de întindere, care vă vor destinde corpul. Ridicaţi-vă în picioare, relaxaţi-vă genunchii, aplecaţi-vă spre podea şi lăsaţi capul şi braţele să atârne: este o bună metodă de relaxare. Lăsaţi gravitaţia să funcţioneze şi goliţi-vă mintea. Ridicaţi-vă trunchiul, îndreptaţi spatele, apoi prindeţi-vă braţele la spate şi întindeţi-vă umerii şi partea superioară a spatelui. Mişcaţi uşor gâtul, desenând cercuri imaginare, sau aplecaţi capul uşor spre stânga şi spre dreapta. Dacă simţiţi că întreg corpul este tensionat, încercaţi să vă masaţi încet umerii şi omoplaţii. Vă veţi deconecta şi după câteva minute vă veţi simţi complet relaxată.
Stiri Sibiu

După ce, în cursul anului trecut, mascota “SuperPak” a făcut furori la Mediaş, prin premiile acordate elevilor claselor I-IV, în urma campaniei de colectare a deşeurilor reciclabile, de săptămâna aceasta el s-a “mutat” la Copşa Mică şi în localităţile limitrofe. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Copşa Mică, “este vorba de lansarea unui proiect educaţional, în fapt un parteneriat ce are ca obiectiv formarea deprinderilor, la elevi, a alimentaţiei sănătoase şi a unui comportament responsabil faţă de mediul înconjurător. Proiectul va demara cu un concurs de colectare în coşuri special amenajate, a ambalajelor de carton primite zilnic în cadrul programului guvernamental <Laptele şi Cornul>. Concursul se desfăşoară în cinci etape, mascota SuperPak urmând să premieze lunar elevii cu cele mai bune rezultate în cadrul campaniei, cu jucării realizate în urma reciclării ambalajelor”.
Ziare din Sibiu

Inspectorii sanitar-veterinari au acordat amenzi de peste 8000 de lei după ce au efectuat controale la mai multe hipermarketuri şi supermarketuri din Sibiu. Controalele au avut loc în perioada 5-7 februarie şi au vizat respectarea normelor sanitar-veterinare privind carnea, produsele din carne şi cele de panificaţie. Au fost controlate cinci hipermarketuri, 10 supermarketuri şi două pieţe agroalimentare din Sibiu. Pentru neregulile constatate, în cazul unui comerciant particular, unui hipermarket şi altor cinci supermarketuri, au fost acordate şapte amenzi în valoare de 8.400 lei şi două avertismente. Amenzile au fost acordate pentru că nu au fost asigurarte condiţiile optime de igienă pentru depozitarea produselor alimentare de origine animală şi non-animală, pentru gestionarea şi evacuarea defectuoasă a deşeurilor alimentare, nerespectarea normelor de igienă a ambalajelor şi a mijloacelor de transport sau etichetarea neconformă a produselor la vrac. De asemenea, inspectorii sanitar-veterinari au acordat amenzi pentru nerespectarea graficului de afluire a probelor de produse alimentare la laborator, în cadrul programului de autocontrol.
Stiri Sibiu

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, sosit luni, la Sibiu, pentru o şedinţă de lucru cu toţi inspectorii şcolari din ţară, a avut o scurtă întrevedere şi cu primarul Klaus Iohannis. Cei doi au discutat despre problemele din plan local, despre noua lege a educaţiei, dar şi despre învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în general, germană, în special. Ministrul Daniel Funeriu a avut o scurtă întâlnire, luni, cu primarul Klaus Iohannis. Funeriu a declarat, la final, că a făcut şi un scurt tur al sediului primăriei, declarându-se încântat. „Am vorbit despre tot ce ţine de problemele locale din învăţământ, l-am informat pe domnul primar, din postura de lider al Forumului Democrat al Germanilor, despre noua lege a educaţiei, şi am avut, normal, discuţii şi despre ce înseamnă finanţarea per capita, finanţarea după numărul de elevi”, a declarat Funeriu. Referitor la problema unor comunităţi mai mici ale minorităţilor naţionale, unde, din cauza numărului redus de elevi, e posibil că învăţământul în limba maternă să dispară, ministrul a declarat că a vorbit cu deputatul Ovidiu Ganţ, săptămâna trecută, şi acum, cu Klaus Iohannis. Acesta a ţinut să precizeze că limba germană este foarte importantă pentru multiculturalismul ţării şi că există un fond de rezervă, pentru a rezolva cazurile care apar în comunităţi mai izolate ale minorităţilor. Primarul a spus, la rândul său, că „discuţia a fost foarte bună şi este un început de colaborare”. Acesta crede, de asemenea, că vor începe împreună „o serie de proiecte care implică comunităţile locale”.
Ziar

Măsura prin care şcolile cu număr de elevi mai mic de 200 devin strucuturi ale altor şcoli se aplică şi la sat. În judeţul Sibiu sunt vizate patru unităţi şcolare, din patru localităţi. Este vorba despre Şcoala Generală din Tălmăcel care, potrivit inspectorului şcolar general, Constantin Gorun, va deveni, de la începutul anului şcolar viitor, parte a Şcolii Generale din Tălmaciu, Şcoala Generală din Arpaşu de Jos care va deveni parte a Şcolii Generale din Arpaşu de Sus. În aceeaşi situaţie este şi Şcoala Generală din Alămor, care va deveni structură a Şcolii Generale din Loamneş şi Grădiniţa din Cristian, care va deveni structură a Şcolii Generale din Cristian. Reprezentanţii inspectoratului vor purta, în cursul acestei săptămâni, discuţii, vizavi de această chestiune, şi cu primarii din Roşia şi Cisnădie. Vezi şi http://www.ronduldesibiu.ro/elevi-studenti/Comasarea-scolilor-afecta-pensionarii-suplinitorii/
Stiri din Sibiu

Echipajele poliţiei se află la Veştem unde direcţionează maşinile cu tonaj mai mare de 3,5 tone spre DN1 Braşov, dacă doresc să ajungă în sud. Autostrada A1 rămâne, în continuare, închisă, din cauza condiţiilor meteo. Traficul greu pe Valea Oltului este deviat începând de luni dimineaţa. Potrivit unei directive din partea Inspectoratului General de Poliţie, traficul greu este oprit pe Valea Oltului şi direcţionat spre Valea Prahovei, pentru cei care vor să ajungă în sudul ţătii. Autostrada A1, judeţul Argeş, este blocată din cauza condiţiilor meteo. Şoferii sunt sfătuiţi fie să rămână în parcare, la Sibiu, fie să urmeze calea recomandată de reprezentanţii Serviciului de Poliţie Rutieră. Bogdan Maxim, reprezentantul Serviciului de Poliţie Rutieră din Sibiu, a declarat că măsura va rămâne valabilă până când condiţiile meteo vor fi favorabile traficului. La momentul redactării ştirii, măsura de deviere a traficului era activă. Foto: Mediafax
Ziare din Sibiu

Sunt bune mai ales dacă se mănâncă proaspete, crude. Zarzavaturile cresc rezistenţa organismului la diverse boli. Ştevia este bogată în vitamine din grupul B şi vitamina C, în calciu, magneziu, fier şi potasiu, glicozide, proteine, fibre. Bună pentru stimularea energiei mentale şi fizice, dar şi în prevenirea cariilor dentare, întrucât elimină bacteriile. Leurda conţine potasiu, magneziu, calciu. Are un bun efect tonic cardiac, iar fibrele alimentare favorizează asimilarea grăsimilor şi absorbţia colesterolului, are rol detoxifiant, depurativ şi diuretic. Conţine alicină, o substanţă cu rol antiviral. De asemenea, leurda are un efect remarcabil asupra sistemului nervos, alină stările de nervozitate. Loboda este bogată în vitaminele E si K, glucide, celuloză, proteine, substanţe anorganice (minerale). Are acţiune diuretică, depurativă, remineralizantă şi vitaminizantă, emolientă, calmantă. Se înmulţeşte prin seminţe şi se cultivă în grădini, atât toamna cât şi primăvara, datorită rezistenţei la temperaturi scăzute. Spanacul este bogat în calciu, fier, acid folic, vitamina E si K. Urzicile reprezintă un tonic general, mai ales datorită compoziţiei bogate în aminoacizi esenţiali, vitamine B (acid folic), C, A, E şi K, calciu, fier şi magneziu şi clorofilă. Untişorul se foloseşte mult în salate, frunzele au un gust plăcut, asemănător cu salata verde. Conţine betacaroten, vitamina C, acid folic, vitamina E şi calciu şi are efecte eficiente în îmbunătăţirea circulaţiei sângelui. Cu un conţinut ridicat de potasiu şi fibre alimentare, ajută la reducerea colesterolului. http://www.ronduldesibiu.ro/stil-de-viata/Galbene,-frumoase-sanatoase/ http://www.ronduldesibiu.ro/stil-de-viata/Piramida-care-ajuta-slabit/
Stiri din Sibiu

O adevarată sursă de flavonoide, carotenoizi, vitamina C, substanţe proteice, substanţe amare, răşini, florile de gălbenele sunt utilizate atât în gastronomie cât şi în cosmetică. Uleiul de gălbenele se foloseşte în îngrijirea epidermei uscate şi sensibile, are acţiune cicatrizantă, tonică, antiiritantă, îmbunătăţeşte circulaţia periferică a sângelui. Se recomandă şi în tratarea vânătăilor, eczemelor. Cremele se folosesc împotriva coşurilor şi a punctelor negre. Pentru afecţiuni interne, mai ales în probleme digestive şi dureri menstruale se foloseşte infuzia de gălbenele: 2 linguriţe, cu vârf, de floare uscată se pun la infuzat în 250 ml apă clocotită. Se bea ceai călduţ, în decursul unei zile, înainte cu o jumătate de oră de masă sau, dintr-o infuzie mai concentrată - 4 linguri de flori la 200 ml apă, se beau 3 linguri pe zi. Tinctura se poate obţine din flori proaspăt culese, care se introduc într-un borcan de sticlă; peste flori se toarnă alcool până se acoperă florile. Vasul se aşază în apropierea unei surse de căldură, sau la soare, unde trebuie să stea timp de 2 săptămâni. Pentru reglarea ciclului menstrual se pot lua de 3 ori pe zi câte 30 picături de tinctură în puţină apă. Alifie: se înfierbântă 100 g de untură de porc, nesărată, peste care se pun 20 g de flori proaspete; se lasă să se prăjească la foc mic. Se amestecã încet, timp de 10-15 minute, apoi se ia tigaia, se lasă să stea aşa până a doua zi când se încãlzeşte din nou amestecul, apoi se filtrează printr-un tifon, într-un borcan, în care se stoarce şi rezidul rezultat din prãjirea plantei. Alifia se pune în straturi subţiri în zonele cu arsuri sau degerături. Perna de flori se face, simplu, din flori culese şi puse la uscat la umbră, timp de 24 ore, după care se introduc într-un săculeţ - acesta se pune pe mijloc în cazul durerilor renale sau pe faţă pentru revigorarea tenului. http://www.ronduldesibiu.ro/stil-de-viata/Piramida-care-ajuta-slabit/ http://www.ronduldesibiu.ro/multimedia/video
Ziar Sibian

Gogoşile gălbioare stau rânduri-rânduri, în tava de cuptor, ca nişte soldăţei rotunzi. Mirosul de cafea a înviorat cuibul de lole, dis-de-dimineaţă. Cei trei tineri, din gaşca Drăcuşorului, şi-au îmbrăcat deja salopetele zdrenţuite. În cleştii mari, din lemn, vâră gogoşile cu care vor momi oamenii pe stradă. Îşi lasă măştile groteşti pe faţă, îşi aranjează cozile lungi şi împletite, iau biciul într-o mână şi cleştele în alta, şi, în sunet de talangă, pornesc spre locul de întâlnire. Tocmai în celălalt capăt al Agnitei. Azi-noapte a nins uşor şi străzile sunt, acum, pufoase şi albe. Niciun suflet nu ieşit, încă, să guste din aerul sticlos. Doar lolele, ameninţătoare. De departe se aude dăngănitul clopotelor şi cu cât te apropii, marea de siluete negre, care viermuiesc sub o poală de deal, îţi dă un sentiment de nelinişte. Lola şefă, cu o portavoce, face ordine printre drăcuşori. Sunt nouă găşti, majoritatea tineri şi foarte tineri, care înlocuiesc vechile bresle ale saşilor. Este şi o gaşcă de pitici, lole de-o şchioapă, care se ţin de „coada” unei lole mamă. Toată lumea se aşează, ordonată, pentru poza de grup. „Se aud clopotele în poză?”, urlă unul de sub mască şi atunci toate lolele încep să sară pe loc şi să mişte din coadă, zornăitul devenind aproape asurzitor. O dată poza gata, lola şefă dă ordinul de plecare. „Luaţi-vă de bice!”. Se fac două coloane frumos aliniate de lole. În mijlocul lor, e gaşca celor mici, urmată de reprezentanţii breslelor, ursul, căluţul, jonglerul cu pahare cu vin, şi cei care poartă lada de zestre, steagul. În fruntea şi în coada alaiului sunt vreo şase lole, care rotesc biciul deasupra capului şi apoi pocnesc de zici că au petarde în vârf. Muzicanţii au început să cânte. Un autocar de Sighişoara a tras pe dreapta şi şoferul filmează, încântat, cu telefonul mobil, zgomotoasa paradă. Agniţenii au început să iasă la geamuri şi la porţi. Lolele nu fug, ci merg ordonat, cel puţin deocamdată. Din ce în ce mai mulţi au început să urmeze alaiul. Urmează prima oprire, la o răspântie de drumuri. Dansează ursul, pentru breasla cojocarilor, dansează căluţul, pentru breasla croitorilor jonglerul învârte doaga pe care stau în echilibru trei pahare de vin, pentru breasla dogarilor, fanfara cântă. Şi lolele pornesc, din nou, la drum. Agniţenii sunt din ce în ce mai mulţi, merg la braţ, agale, şuşotind între ei, salutând pe cei rămaşi în poartă. „În fiecare primăvară, breslele îşi schimbau starostele. Alaiul de lole însoţea starostele, care trebuia să predea o mulţime de obiecte şi însemne, cum e lada şi steagul. Obiceiul era ca unele lucruri din acestea să se fure şi, atunci, acest alai apăra patrimoniul breslei, de la un staroste la celălalt”, îmi explică un agniţean. După desfiinţarea breslelor, obiceiul a dispărut, însă saşii l-au reluat, după un timp, şi a fost păstrat până în '90, când saşii au plecat. „Bogdan Pătru, învăţător de limba germană, le-a explicat copiilor cum fugeau saşii, pe vremuri, ca lole, şi cei mici au vrut să facă şi ei. Împreună cu o parte din părinţi, au făcut aşa, o ieşire, în 2006, mai mult cu aspect didactic, dar a avut aşa un succes că toţi au vrut să se reia obieciul.” „Când întâlneşti o lolă, ori primeşti o gogoaşă, ori îţi dă cu biciul”, râde el, „dar de obicei te prinde cu biciul, te învârte şi îţi dă o gogoaşă, ăsta e dansul lolelor”. După fugă, toate lolele se împart pe grupuri, pe găşti, merg pe la casa fiecăruia, mănâncă, beau vin, pocnesc din bici, cântă şi alungă spiritele rele. La ora 6 seara, toate lolele îşi dau jos masca. Ajunşi în faţa primăriei, alaiul se opreşte din nou, într-o mare de oameni. Agniţenii stau ciorchine la geamuri, alţii căţăraţi pe garduri. Primarul spune câteva cuvinte, la fel şi lola şefă - Bogdan Pătru. Urmează aceleaşi dansuri şi lolele zornăie şi pocnesc din bici şi mai abitir, să alunge spiritele şi iarna grea. Apoi se cântă imnul Transilvaniei, în germană şi română, şi lolele pornesc din nou. Ultima oprire, aproape la ieşirea din oraş. „Umflatule! Dă-te jos să vezi lolele, lasă damigeana!”, urlă râzând unul, spre un tânăr care priveşte din casă, de la căldură. „Vecinăăă, bagă şi mie repede telefonul la încărcat, să fac poză lu' asta mică cu lolele”, urlă o alta. Ultimele dansuri, ultimele pocnete. Gata. Lolele fac, acum poze, şi-au ridicat măştile, se pupă cu neamurile, se încălzesc cu ceai din termos, împart gogoşile rămase. Încet mulţimea se destramă. Diseară e marele bal al lolelor. Unele pleacă liniştite, cu familiile, să ia masa de duminică. Alte lole, mai nebune şi mai tinere, o iau la fugă, în gaşcă, spre petrecerea care le aşteaptă, chiuind şi pocnind din bici. Foto: Ovidiu Matiu
Stiri Sibiu

Aproximativ 6000 de sibieni sunt aşteptaţi la Bricomat, începând de luni, pentru a-şi ridica făina şi zahărul de la UE. Programul de distribuţie va dura până în 12 februarie. Conform reprezentanţilor primăriei, această etapă se adresează pensionarilor cu pensii sub 400 lei pe lună, şomerilor care beneficiază de indemnizaţie, persoanelor cu handicap grav şi accentuat care nu sunt internate în vreo instituţie. În plus, pot veni şi cei care nu şi-au ridicat ajutoarele, anul trecut, în lunile octombrie – decembrie, dar şi cei care nu apar pe liste, dar îndeplinesc condiţiiel necesare, fie că au depus sau nu, cereri la sediul Serviciului Public de Asistenţă Socială. Distribuirea produselor alimentare are loc la magazinul Bricomat, de pe strada Alba Iulia nr. 112, de luni până vineri, între orele 9 – 16. Beneficiarii trebuie să prezinte cartea de identitate. Persoanele care nu se regăsesc pe listele iniţiale şi nu au depus cereri trebuie să prezinte cartea de identitate şi actul doveditor al calităţii beneficiarului (carnet şomaj, cupon de pensie, certificat de încadrare în gradul de handicap) în original şi copie. Conform prevederilor legale, fiecare are dreptul la o cantitate de 15 kilograme de făină şi patru kilograme de zahăr. În perioada octombrie – decembrie 2009, 7628 sibieni au ridicat pachetele de zahăr şi 8068 pe cele de făină. Pe cele două liste suplimentare şi lista iniţială sunt în total 13169 de beneficiari, ceea ce înseamnă că mai sunt aşteptate peste 5000 de persoane să ridice cantitatea de făină la care au dreptul şi aproape 6000 la zahăr.
Ziare Sibiene

Una dintre practicile care incalca principiul egalitatii sanselor este discriminarea dupa gen. Femeile sunt inca defavorizare in domeniul economic, politic si social. Acest tip de discriminare se manifesta si in tara noastra, principalele cauze fiind: nivelul scazut al remuneratiei in domeniile puternic feminitizate (invatamantul, sanatatea), functiile de conducere sunt dominate de barbati, reprezentarea inechitabila la nivel politic a femeilor si a barbatilor in procesul de luare a deciziei, existenta stereotipurilor sexiste in societate, numarul redus al activitatilor economice initiate de catre femei. Se considera ca drepturile si gradul de imunitate al femeilor la discriminarile de gen specifice unei societati patriarhale sunt direct proportionale cu gradul de reprezentativitate politica a acestora. Din pacate, in Romania, politica a fost si ramane un domeniu in care barbatii detin controlul, dupa cum se observa din statisticile prezentate ^n tabelul nr. 1. Se observa ca femeile ocupa o pondere minoritara in comparatie cu cea a barbatilor, atat in Romania cat si la nivel european. Numai 114 femei au reusit sa obtina un post de primar la ultimele alegeri locale. Aceas­ta situatie este, in opinia specia­listilor, consecinta faptului ca Roma­nia este inca o societate patriarhala, puternic ancorata in tra­di­tionalism si misogina. Din totalul celor 3.184 de primari alesi la alege­rile locale din 2008, numai 3,5% sunt femei. Lucrurile stau putin mai bine la nivel central, unde media europeana este de o femeie la trei barbati. Reticenta femeilor de a intra in politica, pe de o parte si reticenta partidelor de a le promova in functii de conducere, pe de alta parte, se traduce nu numai printr-un deficit de reprezentare a acestora la nivel politic, ci si prin aparitia unor dificultati in procesul de dezvoltare a principiilor democratice in viata publica si in procesul de dezvoltare economica durabila a societatii. Trebuie ca societatea sa-si schimbe valorile, sa-si redefineasca telurile, astfel incat sa existe echilibru si egalitate intre toti membri ei. 7. Siguranta alimentatiei - siguranta viitorului Stilul de viata al timpurilor noastre este foarte diferit de cel din trecut. Ritmul alert al stilului modern de viata a dus la schimbari in modul de preparare a mancarii si a consumarii acesteia. Calitatea si siguranta alimentelor se bazeaza pe eforturile tuturor celor implicati in lantul complex care include productia agricola, procesarea, transportul si consumul. Siguranta alimentelor este o responsabilitate a tuturor, incepand de la originea lor pana in momentul in care ajung pe masa. 75% dintre bolile de astazi sunt consecinta alimentatiei nesanatoase. Mancarea gatita este inlocuita tot mai mult de cea de tip fast-food, cu consecinte drastice. Potrivit Orga­nizatiei Mondiale a Sanatatii(OMS), un roman din patru este obez, iar fiecare al doilea roman are probleme cu greutatea. Unul dintre cele mai ingrijoratoare aspecte este insa obezitatea la copii, Romania clasandu-se pe locul al treilea in Europa din punct de vedere al numarului de copii obezi. O comunitate este sigura si stabila atunci cand exista destule alimente, si mai ales atunci cand alimentele sunt de calitate si sunt asigurate la nivel local, fara a depinde de exterior. Siguranta alimentatiei este amenintata de corporatii ce detin monopolul in producerea anumitor alimente sau detinerea anumitor seminte. Se descopera noi si noi metode prin care costul unitar al produselor sa scada, ceea ce afecteaza semnificativ calitatea lor. Costurile de productie au ajuns sa fie mai mici decat costurile de distributie. Micii producatori ce asigurau alimentele pentru comsumul local sunt nevoiti sa-si intrerupa activitatea, deoarece nu pot face fata preturilor mici impuse de concurenta externa. În aceste conditii, guvernele trebuie sa actioneze pentru a incuraja productia interna de alimente de calitate si a descuraja importatorii de produse ieftine si de calitate inferioara. O tara ar trebui sa aiba dreptul sa interzica importul anumitor categorii de produse pe care le considera o amenintare la adresa sanatatii si sigurantei populatiei. 8. Mostenirea comuna a umanitatii: resursele Exista o “mostenire comuna” de care oricine ar trebui sa poata sa se bucure, ca un drept prin nastere: resursele planetei. Aceste resurse comune pot fi impartite in trei categorii: - apa, pamantul, aerul si padurile – resuse vitale ale vietii; - cultura si cunostintele – resurse la crearea carora a contribuit intreaga specie umana de-a lungul timpului; - sanatatea, educatia, siguranta si ordinea publica, etc. – catogorie moderna de resurse, reprezentand serviciile publice prestate de guverne in folosul comunitatii. Atunci cand o resursa din acesta „mostenire comuna” este utilizata pentru a asigura traiul unui grup de indivizi, utilizatorul ar trebui sa fie constient de datoria morala care ii revine, aceea de a actiona in interesul tuturor. Ce se intampla insa atunci cand resursele colective naturale (apa potabila, oceanele, aerul, cerul, biodeiversitetea), elemente de care umanitatea ar trebui sa se bucure, ca un drept natural, sunt privatizate? Este o corporatie, a carei manageri au ca obiectiv maximizarea averii actionarilor, interesata de exploatarea rationala a resurselor si respectarea drepturilor tuturor? Avand in vedere cele prezentate mai sus, sustinem urmatoarele idei: limitarea puterii asupra resurselor comune sau chiar excluderea acestora ca obiect al privatizarii si al comertului; - statul sa aiba autoritate asupra companiilor multinationale, atunci cand este vorba de resurse comune; - adoptarea unor reglementari care sa protejeze resursele si sa restrictioneze modul lor de utilizare, care sa promoveze: eficacitatea, preturi corecte, accesul echitabil al comunitatii, calitatea; - penalizarea drastica a celor care utilizeaza in mod abuziv resursele si incalca drepturile omului in scopul obtinerii de profit. Sa luam spre exemplu padurile care constituie principalul factor de protectie a mediului, disparitia lor putand determina schimbari climatice, aparitia torentilor si viiturilor, inundatii, aparitia procesului de desertificare, accentuarea procesului de eroziune de suprafata si de adancime a solului, alunecari de teren etc. În Romania pana in anul 2005, statul gestiona prin intermediul regiei autonome Romsilva 6.4 milioane ha de padure, detinand astfel monopolul exploatarii forestiere. Odata cu introducerea Legii proprietatii nr. 247-2005, 25% din fondul forestier administarat de stat a fost retrocedat proprietarilor de drept, ceea ce reprezinta aproximativ 2 milioane de hectare de padure. Ca urmare a aplicarii acestei legi au fost desfiintate foarte multe unitati locale de administrare a fondului forestier, in locul lor fiind autorizate 68 de structuri administrative silvice private cu scopul de gestiona fondul forestier retrocedat. Potrivit legii, noii proprietari aveau la alegere fie constituirea de ocoale silvice private, fie sa dea padurile in administrarea ocoalelor de stat, padurile private fiind supuse aceluiasi regim silvic ca si cele de stat. Dupa cum era de asteptat, majoritatea proprietarilor au decis la vremea aceea crearea ocoalelor silvice private, care ca oricare alta societate privata urmarea doar obtinerea de profit si nu se concentra pe conservarea si gestionarea durabila a fondului forestier. Aceasta actiune a avut ca efect subminarea autoritatii ocoalelor silvice de stat ramase si a deschis calea abuzurilor, a furtului si a taierilor necontrolate. De altfel, potrivit presedintelui Federatiei pentru Apararea Padurilor, Marian Stoicescu, in ultimii ani s-a constatat distrugerea totala sau partiala a 800.000 ha de paduri, singura zona protejata fiind cea de sub tutela statului. În 2008, masa lemnoasa taiata a crescut cu 9.9% fata de 2007, in timp ce suprafata reimpadurita a scazut cu 31%, potrivit unor date furnizate de Institutul National de Statistica. Aceste cifre alarmante nu se potrivesc insa cu Strategia de Dezvoltare Durabila pentru 2025, care prevedea un program intens de impadurire cu scopul cresterii suprafetei impadurite de la 25-26% la 38% pana in 2025. În opinia noastra, solutia cea mai convenabila era acordarea de despagubiri in bani celor care trebuiau sa intre in posesia padurilor si nu cedarea fondului forestier, un bun comun, pentru a fi exploatat in scopul obtinerii de profit si in detrimentul mediului inconjurator. Mentionam ca aceasta solutie a fost aplicata cu succes in Ungaria. Concluzii Ideile prezentate in aceasta lucrare sunt raspunsul nostru la intrebarea “Ce ai schimba la societatea in care traiesti?”. Ne-am oprit atentia asupra celor 8 principii pe care le consideram esentiale pentru a transforma sistemul actual intr-o societate care sa functioneze pentru noi toti. Astfel, obiectivul acestei lucrari este de a oferi un cadru de idei pentru a actiona cu scopul de a asigura imbunatatirea continua a calitatii vietii atat pentru generatiile prezente, cat si pentru cele viitoare. Aceste idei se pot materializa doar in cadrul unor comunitati capabile sa utilizeze resursele in mod rational si eficient si sa valorifice potentialul economic, asigurand prosperitate, protectia mediului si echitate sociala. De asemenea, trebuie restaurate virtuti ca loialitatea, respectul pentru valori, generozitatea si moralitatea, puterea exemplului personal si respectul regulilor comune de convietuire, insa, inainte de toate, spiritul de raspundere. Chiar si cea mai lunga calatorie incepe cu primul pas. Trebuie sa luam initiativa pentru a putea schimba un sistem deficitar, atitudini si mentalitati, o initiativa care trebuie sa fie caracterizata de O.P.T.I.M.I.S.M. Bibliografie: 1.John Cavanagh, Jerrz Mander – „Alternatives to economic globalization: a better world is possible”, Second edition, Editura Berrett-Koehler, San Francisco, 2004; 2. Michel Chossudovsky - „The Globalization of Poverty and the Ney World Order”, second edition, Editura Global Research, Pincourt (Quebec), 2003; 3.Simion Cox – „Economics. Making Sense of the Modern Economy”, Editura Profile Books, Londra, 2006; 4.Francis Delpeuch, Bernard Maire, Emmanuel Monnier, Michelle Holdsworth – „Globesity. A Planet Out of Control”, Editura Earthscan, Londra, 2009; 5.Ron Jenson – „Piramida succesului. Organizatii de succes prin oameni de succes”, traducere Tatiana Chera, Editura Codecs, Bucuresti, 2004; 6.www.anes.ro – Site-ul Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati, Romania; 7.www.ce-re.ro – Site-ul Centrului de Resurse pentru participare publica, Romania; 8.www.insse.ro - Site-ul Institutului National de Statistica, Romania.
Ziare din Sibiu

Complexul sportiv de iarnă de la Bâlea Lac ce va fi inaugurat, pentru al doilea an consecutiv, la data de 20 februarie şi care include piste de sănii, snowpark cu o varietate de construcţii de gheaţă şi zăpadă, precum şi traseu de dual mountainbike, cu elemente din gheaţă, va beneficia, la deschidere, de o serie de concursuri dotate cu premii totale în valoare de peste 4.000 euro. Potrivit managerului de proiect Inge Florea “evenimentul va debuta cu un concurs de snowboard şi schi rezervat copiilor sub 14 ani şi va fi urmat de ciclism montan gravitaţional la care vor participa, în sistem eliminatoriu, rideri nu doar din România, ci din întreaga Europă. În paralel, turiştii pot participa la concursuri de patinaj şi săniuş”. Până atunci însă, de Valentine’s Day, este programată prima cununie religioasă la biserica de gheaţă din staţiunea montană sibiană. Un cuplu din Craiova a ales să îşi petreacă noaptea nunţii la minus câteva grade Celsius.
Ziare Sibiene

Campania de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice desfăşurată la Mediaş, în prima sâmbătă a fiecarei luni, sub deviza “Tu alegi viitorul copiilor tăi!” a fost şi nu prea un succes la inaugurare. Sâmbătă, pe platoul din faţa Primăriei, unde a fost amenajat un mic spaţiu, s-au prezentat pentru a preda echipamentele electrice şi electronice inutile în gospodărie, doar câteva zeci de localnici, în principal cetăţeni din zonă. Anca Băra, reprezentantul ECO-SAL Mediaş, societatea care s-a ocupat de strângerea deşeurilor a declarat că “prima acţiune de acest gen a avut ecou în rândul medieşenilor care au venit, în număr important, să predea echipamentele electrice şi electronice care nu le mai sunt de folos. Cei mai mulţi însă ne-au solicitat telefonic să ne deplasăm la domiciliile acestora pentru a ridica echipamentele cu greutate şi volum mare. Fiecare persoană care a predat astfel de deşeuri a fost recompensat cu câte un tricou, alb sau verde la alegere, inscripţionat cu mesaje legate de protejarea mediului înconjurător”.
Stiri Sibiu

Lideri în urmă cu doar două etape, baschetbaliştii medieşeni au intrat în mod inexplicabil în vrie, pierzând ultimele două partide la acelaşi scor: 78-80. După surprinzătorul eşec de la Otopeni din urmă cu o săptămână, elevii lui Soce şi Teleabă au capotat şi vineri seara în faţa propriilor suporteri în întâlnirea-derby cu U “Mobitelco” Cluj- Napoca. Aşa cum era de anticipat, partida din Sala Sporturilor a fost una extrem de echilibrată, fiecare dintre cele două protagoniste conducând pe rând ostilităţile. Oaspeţii şi-au intrat mai repede în mână, reuşind să deschidă scorul prin Silvăşan. Gazdele au contrat eficient în primul sfert, preluând în mai multe rânduri conducerea cu scorul de 6-5, 12-10 şi 18-16, dar cu toate acestea aveau să-l încheie în dezavantaj:21-26. Începutul celui de-al doilea sfert a arătat o echipă oaspete mult mai motivată şi mai atentă, ajungând să se distanţeze la un moment dat la zece puncte (27-37). Howell, Zigeranovic şi Mitchell au întors însă soarta primei jumatăţi a meciului, gaziştii reuşind să intre în avantaj în pauza mare: 40-39. Foarte buni la recuperare dar şi în apărare, gaziştii aveau să plătească tribut greşelilor din atac, astfel că şi cel de-al treilea sfert (ca şi primul) l-au încheiat în dezavantaj:13-16. Ultimul sfert a fost şi cel mai echilibrat (scor 25-25), având să consfinţească a doua înfrângere consecutivă a “alb-negrilor”. Cel mai eficient jucător al partidei a fost Mitchell (autor a 21 p.) de la Gaz Metan Mediaş, urmat de la gazde de Howell (14 p.), Nicoară (12 p.), Phelps (10 p.), Zigeranovic şi Pavlovic (câte 8 p.), Dehelean (3 p.) şi Dumitrescu (2 p.). De la U “Mobitelco” Cluj-Napoca au punctat Lawrence (20 p.), Cuic (19 p.), Krstanovic (12 p.), Medvedj (10 p.), Silvăşan (7 p.), Chetreanu, Jocovic şi Lăpuşte (câte 4 p.)
Ziar Sibian

Internetul si W.W.W au inspirat lumea bancherilor si au generat un val de creativitate iar tehnologia informatiei a permis o serie de noi modele de afaceri. Internetul se dezvolta si pe pietele monetare, iar clientii pot actiona in orice moment, din orice locatie cu o conexiune la Internet. În plus fata de dezvoltarea serviciilor bancare electronice, Internetul ofera un potential pentru noi forme de la invatarea la distanta pana la imbunatatirea calitatii ingrijirilor medicale, guvernare electronica, etc. Acest articol prezinta o abordare pentru analiza de impact a Internetului in domeniul bancar. Unele banci si-au schimbat modelul existent pentru a se adapta la aceasta noua tehnologie. Alte, insa, par intrigate de aceste schimbari si incapabile sa se ocupe de ele. Alegerea unui model de afaceri este cheia pentru o banca, precum si schimbarea modelului traditional de afaceri este un aspect important al strategiei pentru bancile traditionale, care sunt amenintate de concurenta pe Internet. În timp ce pe fondul incetinirii cresterii economice este sesizabila si reducerea cresterilor din segmentul e-commerce, aceasta ramane una dintre pietele mai putin afectate, datorita in principal a preturilor mai mici si confortului oferit, prin intermediul cumparaturi online. Cheltuielile pe publicitatea online, de asemenea, continua sa creasca in fata incertitudinii economice. Aceeasi tendinta este asteptata a fi vazute si in serviciile bancare electronice, comparativ cu cele traditionale. O infrastructura de comunicatii la nivel mondial este furnizata de Internet, care reuneste banci si clienti. Ultimii ani au cunoscut o revolutie in tehnologia informatiei. Internetul ofera unul dintre fundamentele cele mai importante pentru conectivitate la nivel mondial, iar impactul acesteia asupra segmentului bancar a fost spectaculos. Internetul si serviciile bancare electronice sunt un pas important pentru acest secol, un pas poate comparabil cu revolutia industriala. Fiecare descoperire tehnologica specifica, a reprezentat un salt cuantic inainte pentru productie si productivitate. În zilele noastre, Internetul permite accesul pe piata globala de informatii, e-commerce, e-banking, etc; peste 1,7 miliarde de oameni (figura 1) pot avea acces la Internet si pot ajunge pe site-ul unei institutii bancare cu un produs sau serviciu oferit pe Internet. Multe banci sunt in curs de dezvoltare in relatiile electronice cu piata rezultand o crestere remarcabila a eficientei.Comertul electronic a salvat timp si bani, a redus erorile si a condus la relatii profesionale cu clientii. Tehnologia informatiei a permis companiilor sa dezvolte noi structuri si tehnici de management. În revolutia tehnologica vor fi invingatori si invinsi, banci care vor reusi sa profite si cele care vor inregistra pierderi. Unele banci noi vor inregistra succese, iar altele vor esua. Bancile traditionale, care se adapteaza au un viitor luminos; cele care stau cu modelele lor traditionale de afaceri sunt la mare risc. Adoptarea unui nou model de afaceri impune shimbari pentru organizatie. Managerii trebuie sa identifice resursele critice si sa decida cum sa le maximizeze utilitatea astfel incat acestea sa devina un sistem de resurse optime pentru a marca un avantaj competitiv. Serviciile electronice bancare ofera noi oportunitati pentru banci si managerii cu abilitati, dornici sa profite de ele. Un nod electronic, care aduce impreuna clienti si banci devine mai valoros pentru fiecare client cu cat mai multe banci participa, iar Internetul este mai valoros pentru vanzatorii in cazul in care exista mai multi clienti potentiali. Se observa astfel ca ambele grupuri au de castigat, clientii prin servicii si preturi avantajoase iar bancile prin cresterea numarului de clienti si potentiali clienti (a se vedea tabelul 1). Internetul si serviciile bancare electronice prezinta atat oportunitati dar si limite. Exista un numar de banci, care au avut foarte mare succes, fie ca start-up-uri sau ca banci traditionale in miscare ce au imbratisat Internetul. Bancile care au intarziat la confruntarea online sau care au preturi prea mari pentru aceste servicii (ce ar trebui oferite gratuit, inregistreaza o cota de piata in scadere ce reflecta o restrangere a increderii clientilor). Henry C. Lucas spune ca amenintarile de pe Internet vin in doua feluri, unul ca un atac direct asupra modelului de afaceri si celalalt prin oportunitati ratate. Din punctul nostru de vedere cel mai important pentru afaceri ar fi reducerea oportunitatilor ratate. Putem vedea in tabelul 2 care este sensul oportunitatii doar uitandu-ne la cresterile numarului de utilizatorii din ultimii 9 ani. În cazul in care ignora acest fapt, si bancile nu se concentreaza pe acesti potentiali clienti vor pierde oportunitati.Romania are un potential major de crestere daca luam in considerare ca jumatate din populatie nu este inca inscris in sistemul bancar. Acest lucru creaza oportunitati mari pentru companiile care ofera servicii in aceasta directie. Putem concluziona asadar ca provocarea pentru managerii bancilor este clara: ei trebuie sa creeze un e-model de afaceri, sa articuleze o strategie, si sa prezinte abilitati de management pentru punerea in aplicare atat a modelului cat si a strategiei.
Sibiu